DNA arată că premierul creează o ”confuzie gravă” prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanţ.
Victor Ponta încearcă astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracţionale de către ANAF, mai susţine DNA.
Într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) precizează că „premierul Victor Ponta creează o confuzie gravă în opinia publică prin aceea că pune la îndoială datele prezentate la bilanţul DNA, date referitoare la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale, dispuse de instante, în dosarele penale deferite justiţiei”.
„În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituţie aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor) premierul Victor Ponta afirma că „e aşa, o mică păcăleală” faptul că ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – n.red.) nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătoreşti care să impună aceasta recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor”, se arată în comunicatul de presă.
Conform sursei citate, în Raportul anual de activitate al DNA, la a cărui prezentare a participat şi premierul Victor Ponta, care a avut loc în 24 februarie, se precieaza faptul că „hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în suma de peste 310 milioane de euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România într-un an. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”.
DNA subliniază că aceste hotărâri judecătoreşti sunt executorii, iar instituţia abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective prejudiciilor, este ANAF.
Premierul Victor Ponta a declarat, marţi seara, la postul de televiziune România TV, că ideea că ANAF nu este performant în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanţ al DNĂ, a fost „o mică păcăleală”, el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
„Critică nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţă hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm”, a spus Ponta.
El a confirmat că Guvernul va înfiinţa o agenţie specială în acest domeniu, în subordinea Ministerului Justiţiei.
Săptămâna trecută, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, şeful DNA, Codruta Kovesi, a arătat că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, suma care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.
Conform legii, sumele respective trebuie valorificate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, aflată în subordinea Ministerului Finanţelor.
Ea a precizat că, anul trecut, valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane de euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul instituţiei pe un an de zile.
„Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infactionale în suma de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar fi putut asigurat fondul de slaraii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor din România într-un an de zile. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”, a spus procurorul şef al DNA.
În urmă cu două săptămâni, agenţia MEDIAFAX a anunţat că Guvernul va crea o structură specială pentru valorificarea la nivel naţional a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale, în încercarea de a creşte gradul de valorificare a creanţelor provenite din infracţiuni la cel puţin 25%, nivelul actual de valorificare fiind extrem de scăzut.
Nouă structură va fi denumită „Oficiul Naţional de Management a Bunurilor Sechestrate/Confiscate” şi va primi avizul Guvernului până la sfârşitul lunii martie, releva un document consultat de MEDIAFAX.
În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structură cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competentele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficienta, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.
Statistic, conform datelor furnizate de ANAF şi monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.
Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.
La sfârşitul anului trecut, consilierul procurorului-sef al DNA Marius Bulancea a declarat că procurorii anticorupţie au pus sechestru, în 2014, asupra unor bunuri ce valorează 150 milioane euro, dar că acestea vor ajunge efectiv în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, după ce vor fi date sentinţe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.
El a arătat că, imediat după ce aceste sentinţe rămân definitive, ANAF este autoritatea care trebuie să se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.
Anul trecut, pentru eficientizarea activităţii de recuperare efectivă a creanţelor provenite din infracţiuni, în special pe componentă de executare a ordinelor de confiscare, Ministerul Justiţiei a elaborat un act normativ pentru creşterea capacităţii instituţionale a Oficiului Naţional de a monitoriza procesul de recuperare a creanţelor, în special în etapa de valorificare, cu o bază de date proprie şi un sistem informatic naţional integrat de evidentă a creanţelor provenite din infracţiuni, precum şi cu organizarea Oficiului la nivel de direcţie, nu doar de birou, şi suplimentarea schemei de angajaţi cu 10 posturi.
Sursa: stirileprotv
