La inaugurarea Pieţei Universităţii, în toamna anului trecut, primarul Sorin Oprescu a promis că va planta pomi şi va aduce jardiniere în „marea” de piatră şi beton. A trecut mai bine de un, iar în loc de vegetaţie în piaţa au apărut un palmier de plastic, câteva barăci, măsuţe cu umbreluţe, iarba sintetică şi un teren de basket. Astfel, încercarea de a popula cel mai important spaţiu public din Bucureşti a eşuat deoarece, din cauza arşiţei, toată ziua locul este pustiu, fiind tranzitat cu paşi grăbiţi doar de cei care au treabă în zonă. Singura şansă de a scăpa de soarele care arde Piaţa Universităţii e umbra statuilor.
La inaugurarea pieţei, în noiembrie 2012, primarul Sorin Oprescu declară că va rezolva problema cu spaţiul verde până „la primăvară”. „Până la primăvară o să rezolvăm. Mai sunt lucruri de amenajat, de pus bănci, nişte gradene verzi, visez la o cafenea prezenta aici, să aibă mesele afară, că vizavi de Primăria din Viena, unde nu deranjează pe nimeni. Din moment ce au fost câteva tuşe nereuşite, încercam să le îndreptăm”, spunea atunci Oprescu. Din promisiunile edilului, nu s-a concretizat decât partea cu terasă. De fapt, în piaţă au apărut trei terase. În rest, nimic.
În Iunie 2013, HotNews.ro a cerut lămuriri la Primăria Capitalei de ce nu s-a mai amenajat spaţiul verde, iar reprezentanţii instituţiei au declarat că vor apărea jardiniere şi copăcei în câteva săptămâni.
La jumătatea lunii iulie, în cadrul proiectului „Poiana urbană”, în locul copăceilor şi jardinierelor au apărut mai multe măsuţe cu umbreluţe, un palmier de plastic cu două şezlonguri, instalaţii urbane cu oi şi iarbă de sintetică, mai multe barăci, un teren de basket şi o scenă. Până pe 23 septembrie seara, pe scenă vor avea loc concerte. Ziua însă, locul este pustiu. Evenimentele sunt organizate de Asociaţia Art Laboratoire şi Primăria Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu 360 Revolution şi The Institute.
Istoric proiect
După demararea lucrărilor la parcarea subterană de la Piaţa Universităţii, în urma criticilor făcute în presă de arhitecţi, Primăria Capitalei şi Ordinul Arhitecţilor din România au făcut concurs de idei pentru amenajarea acestui spaţiu public. Rezultatele concursului au fost publice pe 7 noiembrie 2011. Locul I a fost câştigat de o echipă din Italia, compusă din arhitecţii Simona Dirvariu (România), Ambra Fabi (Italia), Carole Lenoble (Franţa). Costul realizării proiectului a fost estimat de proiectanţi la 500.000 de euro. Reprezentanţii municipalităţii spun că pentru amenajarea spaţiului public, instituţia nu a plătit niciun ban, lucrările fiind executate de firmă care a construit şi operează parcarea subterană.
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, prezent la festivitatea de premiere, a declarat că va organiza concursuri de arhitectură şi pentru celelalte spaţii publice importante din oraş. „Concursul de arhitectură trebuie să devină o practică”, a spus Oprescu. Referitor la proiectul câştigător, atât primarul Capitalei, cât şi arhitectul şef Gheorghe Patrascu au declarat că este foarte bun şi i-au felicitat pe câştigători.
Cu câteva săptămâni înainte de inaugurarea pieţei, în toamna anului 2011, cele ele trei arhitecte care au câştigat concursul de amenajare a Pieţei Universităţii au trimis Primăriei Capitalei o scrisoare deschisă în care acuzau Primăria că „proiectul câştigător al concursului a fost complet distrus şi executat într-o manieră mai mult decât mediocră”.
„După predarea şi validarea studiului de fezabilitate (prima fază a contractului nostru) şi emiterea avizelor şi autorizaţiei de construire, am fost împiedicate, în mod sistematic, să ne achităm de obligaţiile care ne reveneau, conform contractului încheiat. în situaţia în care concursul a fost organizat tocmai pentru a reduce riscul de amenajare a pieţii de către firmele implicate, direct sau indirect, în realizarea parcării subterane, dumneavoastră aţi preferat să cereţi promotorului parcării să execute fazele următoare ale contractului nostru, inclusiv urmărirea lucrărilor în şantier.
Este mai mult decât evident că promotorul parcării subterane a avut interese economice care nu au concordat cu interesul public şi s-a grăbit să realizeze de mântuială şi de proastă calitate amenajarea urbanistică a unuia dintre cele mai importante locuri din Bucureşti şi din România. Singurul scop al firmei respective a fost darea în folosinţă a parcării, cât mai curând posibil şi prin orice mijloace! Ca rezultat, proiectul câştigător al concursului a fost complet distrus şi executat într-o manieră mai mult decât mediocră”, se arată în scrisoarea deschisă a celor trei arhitecte.
Principalele nemulţumiri ale echipei câştigătoare sunt ca municipalitatea nu a respectat proietul de iluminat prevăzut în proiect şi nu s-a plantat vegetaţie.
„Cu regret am constatat că firma constructoare nu realizează proiectul în formă în care a fost declarat câştigător al concursului şi a fost validat de comisiile de la primărie şi de la minister. Aspectul cel mai evident este eliminarea micilor lampadare prevăzute în proiect şi înlocuirea lor cu câţiva stâlpi de iluminat de mari dimensiuni, implantaţi în poziţii necorespunzătoare.
În afara faptului că proiectul nostru este complet desfigurat de această schimbare, suntem şocate de modul incorect în care aţi procedat, fără să ne informaţi şi tratând direct cu Luxten S.A., proiectantul sistemului de iluminare. Pentru noi, aceasta este modificarea cea mai şocantă şi mai provocatoare, dar lista abaterilor de la proiect este lungă. De exemplu, ne întrebam şi vă întrebăm: arborii şi vegetaţia vor fi oare plantaţi aşa cum prevedea proiectul nostru? Materialele folosite şi detaliile de execuţie corespund celor proiectate de noi? Dimensiunea ventilaţiilor parcării subterane?”, se mai arăta în scrisoare.
În replică, Primăria Capitalei a declarat că proiectul făcut de cele trei arhitecte costa de trei ori mai scump decât suma specificata în cadrul competiţiei. „Concursul a fost câştigat de o echipă internaţională formată din arhitectele Ambra Fabi, Simona Dirvariu şi Carole Lenoble. Concurenţii premiaţi şi cei cu menţiuni au primit contravaloarea premiilor, în conformitate cu angajamentul asumat de către Primăria Capitalei. Municipalitatea avea posibilitatea să încheie un contract de servicii de proiectare, în vederea realizării lucrărilor, cu câştigătorii concursului.
Primăria Municipiului Bucureşti a încheiat acest contract, care prevedea trei faze: studiul de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie. Fiecare fază a contractului trebuia iniţiată în baza unei note de comandă. Astfel, s-a comandat prima fază a concursului, adică studiul de fezabilitate. Studiul de fezabilitate prezentat de către asocierea Ambra Fabi, Simona Dirvariu şi Carole Lenoble includea un deviz general de o valoare care depăşea, aproape de trei ori, estimarea pe care au prezentat-o, în cadrul proiectului declarat câştigător”, se arată în răspunsul trimis de municipalitate către HotNews.ro.
(Sursă: HotNews.ro)
