Autorităţile de la Reykjavik au anunţat că Islanda a renunţat oficial la candidatura pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene, fără a oferi un motiv pentru a-şi justifica decizia, scrie BBC News. Anunțul vine după ce puterea în Islanda a fost preluată, în urma alegerilor din 2013, de eurosceptici.
Ministrul islandez al Afacerilor Externe Gunnar Bragi Sveinsson a declarat că a informat deja Letonia, țara care deține președinția semestrială a UE, despre decizia Cabinetului de la Reykjavik, fără să ofere un motiv pentru care statul nordic renunță să se alăture blocului european format în prezent din 28 de țări.
Islanda și-a depus candidatură pentru a deveni stat membru UE în iulie 2009, dar, la începutul acestui an, premierul țării a anunțat că va renunța la cerere.
„Participarea la discuțiile pentru aderarea la UE nu mai este validă, pe de o parte din cauza schimbărilor prin care trece Uniunea și pe de altă parte pentru că nu există o convergență între ceea ce era dispus să accepte fostul guvern și ce este dispus să accepte actualul guvern”, declara premierul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson, la începutul acestui an.
Statul nordic este deja membru al Spațiului Economic European, ceea ce permite libera circulație a persoanelor și a mărfurilor din Islanda pe teritoriul statelor membre UE.
Islanda are divergente cu UE asupra problemei drepturilor de pescuit. Cunoscute ca „războiul macroului”, aceste divergențe au apărut după ce Islanda a luat hotărârea unilaterală de a crește în mod considerabil cota sa de macrou.
Insula se află în conflict cu UE și asupra problemei vânătorii de balene. Industria pescuitului constituie o activitate vitală pentru această insulă din Atlanticul de Nord și cei peste 320.000 de locuitori ai săi și aduce miliarde de euro în PIB-ul țării.
În 2014, imediat după obținerea victoriei în ultimele alegeri parlamentare din Islanda, Partidul Progresului (de centru) și Partidul Independenței (de dreapta) au ajuns la un acord în proiectul de lege care solicită Guvernului „să retragă candidatura de aderare la Uniunea Europeană”.
În mai 2013, cele două partide au ajuns la un acord pentru organizarea unui referendum privind aderarea țării la UE, însă acesta nu a mai avut loc.
Marele avantaj al aderării Islandei la UE ar fi fost adoptarea monedei euro, care ar fi contribuit la stabilitatea economiei țării, potrivit social-democraților și unei minorități din cadrul partidelor aflate la guvernare.
Președinta grupului parlamentar al Partidului Independenței, Ragnheidur Rikhardsdottir, declara, anul trecut, că ar fi vrut organizarea unui referendum pe această temă. „Mi-aș fi dorit un rezultat diferit. Dar grupul parlamentar a hotărât să retragă candidatura în acest mod”, a declarat ea pentru site-ul de știri Visir.is.
Islanda, prima țară care a intrat în criză în 2008, a refuzat să salveze băncile de la faliment
Prima țară ce cădea pradă crizei economice, care a debutat în 2008 și care avea să cuprindă întreaga lume, nu a fost America, ci micul stat european din nodul Atlanticului.
În 2008, băncile din Islanda au devenit insolvente, pentru că erau datoare cu de peste 6 ori PIB-ul țării, iar când piețele financiare au înghețat împrumuturile, acestea nu au reușit să-și plătească creditele la rândul lor.
În consecință, băncile au intrat în incapacitate de plată, fiind datoare mai mult de 85 de miliarde de dolari. Iar statul nu a finanțat instituțiile bancare din taxele contribuabililor, ci le-a lăsat să dea faliment. Statul a transferat, totodată, creditele populației și depozitele în bănci noi, dar nu a transferat și activele străine și datoriile.
În același timp, în cadrul a două referendumuri, populația a interzis statului să plătească datoriile către creditorii străini care pierduseră bani în falimentul băncilor islandeze.
(Sursa: independent.md)
