Specialiştii spun că noi, românii, avem o tradiţie în ceea ce priveşte consumul de pâine. Nutriţionistul arădean Elena Bodea este de părere că e atât de firesc să mănânci pâine, încât ideea că aceasta nu este sănătoasă poate stârni tot felul de reacţii, de la neîncredere la iritare maximă.
Elena Bodea precizează că pâinea este un aliment obţinut din făină, apă, drojdie, sare şi poartă denumirea cerealei din care provine făina şi a gradului de extracţie al acesteia: pâinea neagră, semialbă, intermediară, albă, graham etc.
„Calitatea şi tradiţionalitatea pâinii depinde şi de tehnologia de fabricaţie, multifazială cu maia sau moderna monofazială cu amelioratori de panificaţie. Premixurile pentru ameliorarea calităţilor de panificatie conţin de regulă: faină, spre exemplu graham (pentru acest sortiment de pâine), gluten vital, sare, maia uscata, enzime exogene (amilaze fungice, xilanaze), emulgatori. Legea permite (şi nu e ok) adaosul multor aditivi”, a declarat Elena Bodea.
Aceasta enumeră şi explică ce conţine fiecare aditiv.
Oxidanţi, pentru modificarea elasticităţii glutenului: bromat de potasiu, iodat de potasiu, compuşi cu clor (dioxid de clor), peroxide de calciu, persulfat de amoniu;
Reducători, pentru scăderea elasticităţii glutenului: cisteina, glutationul, sulfat de sodium( E- 514);
Emulgatori şi surfactant: esteri ai sorbitolului (E491,492,493,494,495), sucrogliceride (E-474 473), poliglicerinesteri(E-475,476), esteri ai propilenglicolului (E-477), esteri ai acidului lactic (E472b),esteri ai acidului tarctic (E-472 d) cu acizi graşi.
Agenţi de îngroşare, gelifiere: guma guar (E-412), guma garruba (E-410), amidon şi amidonuri modificate (E-1404,1420,1440), gluten, protein din soia, carboximetilceluloza (E-466);
Acidifianţi: acid acetic (E-260), acid lactic (E-270), acid fumaric (E-297), acid tarctric (E-334);
Enzime exogene amilaze (fungice,bacteriene) proteaze, lipoxigenaza, pentozanaze ,amiloglucozitaze; Agenţi de înălbire: carbonat de calciu (E-170), lactate de calciu (E-327), peroxide de benzoil; Consrvanţi: acid propionic şi propionate (E-280,281,282,283), acid sorbic şi sorbanţi (E-200,201,202,203).
„Într-adevăr, painea albă din făina de grâu este mai nocivă decât cea integrală sau decât cea de secară. Dar în final, şi cea mai «sănătoasă» pâine produce efecte extrem de neplăcute pentru organismul uman dacă este consumată în exces. Glutenul, o proteină din cereale, este responsabil pentru majoritatea efectelor negative. The New England Journal of Medicine a publicat o listă cu 55 de boli care pot fi provocate de consumul de gluten. Printre acestea, merită menţionate: osteoporoza, boala de colon iritabil, boli inflamatorii intestinale, diverse tipuri de anemie, diverse tipuri de cancer, artrita reumatoidă, lupusul, scleroza multiplă, aproape toate celelalte boli autoimmune. Apoi, conform aceleiaşi surse, consumul de gluten este legat de boli neurologice, inclusiv anxietate, depresii severe, schizofrenie, demenţă, migrene, epilepsie şi neuropatie”, mai explică nutriţionistul arădean.
Alte efecte nocive ale consmului de pâine
Elena Bodea explică că mai sus sunt enumerate bolile: „în continuare sunt efectele nesănătoase ale glutenului care pot duce într-un final la boli: exces de greutate, oboseala şi somnolenta frecventă, depresii severe, gândire încetoşată, balonare, hipertensiune arterială, creşterea trigliceridelor”.
Sursa: adevarul
