Pieţele sunt pline de legume şi fructe tratate cu pesticide şi hormoni de coacere, indiferent dacă sunt locale sau de import. 90% din ce se vinde în piaţă e tratat cu pesticide şi provine din hibrizi modificaţi genetic în laboratoarele din Occident. Soiurile locale au dispărut, aşa că roşiile, castraveţii şi ardeii au toţi aceeaşi dimensiune, aceeaşi culoare şi niciun gust. Între producţia locală şi import nu mai este aproape nicio diferenţă.
Indiferent câte etichete pe care scrie “roşii de Târgu Frumos” sau “de Podu Iloaei” aţi vedea, fructele şi legumele din pieţele ieşene nu mai sunt demult produse locale. Cam tot ce se vinde pe tarabe, indiferent dacă sunt legume de import sau crescute în zonă, provine din seminţe create în laboratoare occidentale şi este tratat cu pesticide şi substanţe care dau aspect şi gust uniform. Diferenţa între ce se creştea pe vremuri în grădinile Moldovei şi ce se produce acum este de la cer la pământ. Legumicultorii au preluat tehnologia vest-europeană pentru producţii cât mai mari şi perioade de coacere cât mai scurte. Factorul “natural” a fost înlocuit cu cel “chimic”.
Nu există “roşii de Târgul Frumos”
Scriind cu markerul “roşii de grădină”, vânzătorul încearcă să-ţi ia ochii, dar adevărul este că aproape toate roşiile din Iaşi îşi au originea în hibrizi creaţi în laboratoarele din Occident. În judeţul Iaşi nu mai există producători de seminţe din soiul românesc de altă dată. “Acestea au dispărut, pentru că agricultorii preferă să folosească hibrizi sau soiuri din import, de multe ori Olanda, tocmai pentru că asigură o producţie superioară, într-un timp relativ scurt”, explică un inginer din cadrul Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Iaşi.
Acesta a mai adăugat că legumele sunt ajutate să crească prin diverşi hormoni şi sunt expuse la substanţe chimice, precum pesticidele. Se fac uneori şi până la 10, 12 tratamente pentru a se obţine o recoltă în cel mai scurt timp.
Soiuri autohtone ar putea exista pe piaţa din România, dar agricultorul ajunge greu sau deloc la ele. Staţiunea de Cercetare de la Buzău poate să producă seminţe de roşii, castraveţi, ardei, iar lista de legume ar putea fi lungă, pentru toată ţara. Problema o reprezintă distribuţia acestora, din moment ce nu există o reţea naţională pusă la punct.
Legumele din pieţe sunt pline de chimicale. Iată soiul de roşii hibride Lady Rosa 1, despre care se spune pe pagina de prezentare că sunt extratimpurii şi răspund bine tratamentelor hormonale. Sunt exact cele pe care le mâncăm în fiecare zi
Roşiile adevărate sunt mai scumpe
Astfel, toate roşiile au aceeaşi dimensiune, o culoare roşie, bătând spre maroniu, şi coaja tare. La gust sunt fade, neavând aroma specifică, de grădină. Dar cel mai grav este că sunt tratate cu pesticide, iar cumpărătorii nu sunt preveniţi. O diferenţă clară se observă între puţinele legume crescute tradiţional de câţiva comercianţi care au rămas pe metodele “eco” din urmă cu ani de zile şi cele tratate cu pesticide. Roşiile adevărate, de grădină, au nuanţe portocalii, au forme neregulate, iar aroma şi gustul sunt mult mai intense. Iar primul indiciu este preţul: aşa-zisele “roşii de Târgu Frumos” costă 2-2,5 lei kilogramul, în timp ce roşiile ecologice costă 4-4,5 lei/kg.
O precupeaţă din Piaţa Nicolina vinde legume din propria grădină, fără pesticide. “Muncesc pământul, scot poate mai puţin cantitativ, dar ştiu că îi dau omului ceva bun să mănânce”, ne explica doamnă Mariana, producător de roşii. Această muncă este reflectată în preţ, roşiile sale fiind cu 2 lei mai scumpe decât celelalte din piaţă. “Majoritatea nu înţeleg de unde provine această diferenţă şi preferă să scoată mai puţini bani din buzunar, deşi se expun pericolelor”, mai spune femeia.
Primele locuri la pesticide: salata, roşiile şi spanacul
Tratarea legumelor cu diverse substanţe chimice pentru a ţine dăunătorii deoparte, nu face decât să afecteze, în timp, organismul uman ce consuma produsul respectiv. Pe termen lung acest lucru poate duce la modificări ale secventelor ADN-ului, ce determină chiar şi apariţia cancerului. Studiile de specialitate au arătat o creştere a cantităţii de zahăr şi grăsime în sânge, în rândul femeilor.
Multe din pesticidele pătrunse în organism prin indigestie cauzează greţuri, vomă, diaree sau colici. Aceste substanţe au efect şi asupra sistemului nervos şi se produc tulburări senzoriale sau de sensibilitate, convulsii, paralizii şi tulburări psihice. Un alt aspect, îl reprezintă tulburările biochimice enzimatice şi de metabolism, întâlnite în cazul intoxicaţiilor cu pesticide.
Conform ultimului raport de monitorizare a reziduurilor de pesticide din fructe, legume şi cereale realizat la cererea Agenţiei Naţionale Fitosanitare, a reieşit că, dintre legumele analizate, cele care prezintă procentul cel mai mare de probe cu pesticide sunt: salata cu 26% din probele analizate, roşiile cu 22% din totalul de probe analizate şi spanacul cu 19%. Pentru celelalte legume procentul de probe cu reziduuri de pesticide variază între 0% şi 15%. Probele de legume analizate, în cadrul programului de monitorizare, au fost de provenienţă preponderent autohtonă (91,74%).