Genomul uman şi al altor animale complexe conţine segmente esenţiale „străine” de cod genetic, arată un nou studiu.
Cercetarea, care pune sub semnul întrebării teoria că evoluţia este exclusiv un proces rezultat prin selecţie naturală, a fost publicată în revista Genome Biology.
Iniţial, s-a crezut că genele animalelor complexe erau moştenite numai de la părinţi, dar studiul arată că transferul de gene orizontal (HGT – transferul materialului genetic de la un organism la altul care se produce în natură fără să se recurgă la reproducere sau la intervenţia omului n.r) este încă în curs de desfăşurare între microorganisme şi creaturi mai complicate.
„Acesta este primul studiu care arată în ce măsură are loc transferul de gene orizontal (HGT) la animale, inclusiv la om, dând naştere la zeci sau sute de gene active „străine”. Surprinzător, departe de a fi un eveniment rar, se pare că HGT a contribuit la evoluţia multor, poate a tuturor animalelor, şi că procesul este în curs de desfăşurare, ceea ce înseamnă că am putea avea nevoie de reevaluarea modului în care gândim cu privire la evoluţie”, a arătat autorul principal al studiului, Alastair Crisp, de la Universitatea din Cambridge.
În timpul transferului de gene orizontal HGT, genele diferitelor organisme care trăiesc în acelaşi mediu sunt transferate la alte persoane prin acest proces, care este în general realizat între forme de viaţă unicelulare, precum bacteriile sau algele, şi este considerat a deţine un rol-cheie în fenomene ca rezistenţa bacteriană la antibiotice.
Pe parcursul cercetării, genele provenite de la 12 specii de insecte zburătoare ( de exemplu musculiţa de oţet sau drosophila melanogaster – n.r), patru specii de nematode sau viermi cilindrici şi zece specii de primate, inclusiv de la oameni, au fost analizate, rezultatele fiind apoi comparate pentru a găsi similitudini care să permită descoperirea probabilităţii unei anumite gene dobândite prin HGT, şi cu cât timp în urmă a avut loc transferul acesteia.
Cercetarea a dezvăluit încă 128 de gene „străine” şi a confirmat că cele 17 găsite anterior au fost achiziţionate de om prin HGT de la bacterii, virusuri şi ciuperci. Unele dintre ele au roluri cheie in genomul uman, cum ar fi metabolismul şi digestia, şi răspunsurile imune.
„Acest lucru înseamnă că pomul vieţii nu este copacul stereotip cu crengi perfect ramificare. În realitate, se aseamană mai mult ca una dintre aceste smochine amazoniene la care rădăcinile sunt toate încurcate şi încrucişate,” a adăugat Crisp.
(Sursa: Epoch Times România)
