Senatul a adoptat miercuri cu 85 voturi pentru, 41 voturi împotriva şi nicio abţinere un proiect de lege care va reglementa şi taxa jocurile de noroc online, domeniu de activitate care funcţionează în România de peste 10 ani într-o zonă gri şi care va aduce în plus la bugetul de stat câteva zeci de milioane de euro anual, taxe care până acum nu au fost colectate datorită legislaţiei deficitare.
Cum a ratat România colectarea a sute de milioane de euro?
Prima ţară din Uniunea Europeană care a reglementat jocurile de noroc online este Malta în 2004, urmată de Marea Britanie în 2005, tari care au licenţiat şi autorizat peste 1000 de organizatori de jocuri de noroc online şi care au încasat sute de milioane de euro, taxând acest domeniu.
În 2009 s-a încercat prima reglementare a jocurilor de noroc online şi în România, prin OUG 77/2009 dar până astăzi nu s-a eliberat nici o licenţă sau autorizaţie pentru acest tip de activitate, ţara noastră pierzând anual cel puţin 50 mil EUR în taxe. Dacă în toate ţările Uniunii Europene au existat organisme specializate care să reglementeze şi să controleze acest domeniu, în România legislaţia a fost gândită de Ministerul de Finanţe care a încercat să “reinventeze” acest domeniu şi să introducă în legislaţie prevederi care erau inaplicabile pe lângă alte prevederi care încălcau în mod flagrant legislaţia Uniunii Europene şi care urmau să declanşeze o procedură de infringement împotriva României.
S-a creat astfel o stare de incertitudine de care au profitat din plin companiile ce ofereau jocuri de noroc online, acestea desfăşurându-şi activitatea fără nici un impediment pe teritoriul României în ultimii ani fără a plăti nici un leu la bugetul de stat dar şi fără a fi deranjaţi de vreo autoritate.
ONJN a „schimbat foaia”
Situaţia s-a schimbat în 2013 odată cu înfiinţarea ONJN ( Oficul Naţional pentru Jocuri de Noroc ) organism care are ca principal obiectiv şi aducerea în legalitate a organizatorilor de jocuri de noroc online, pe acelaşi model şi structura cu organisme similare din alte ţări: ARJEL – Franţa, UKGC – Marea Britanie, DGOJ – Spania, Kansspel Commissie – Belgia, etc.
Acţiunile întreprinse după înfiinţarea ONJN au însemnat amenzi usturătoare pentru reclamă şi publicitate în domeniul jocurilor de noroc online cât şi notificări sau somaţii trimise organizatorilor de astfel de jocuri. Unii dintre cei mai mari operatori listaţi pe bursă precum Bwin, PartyPoker, Titan Bet, Ladbrokes şi mai nou Bet At Home şi grupul 888 au făcut rapid un pas în spate şi au încetat definitiv sau parţial orice activitate în România în aşteptarea unei legislaţii care să le permită să intre în legalitate. Deşi acţiunile Oficiului s-au desfăşurat în forţă şi au transmis un puternic semnal în piaţă, unii operatori precum Bet365 , Sportingbet , Betclic , 10 Bet sau Paddy Power au sfidat autorităţile şi au profitat de golul rămas intensificând acţiunile de promovare ilegale ajungând să deţină o cotă importantă de piaţă şi să facă profituri de zeci de milioane de euro fără a plăti taxe.
Amenzile de sute de mii de lei aplicate în ultimii 2 ani de la înfiinţarea ONJN au fost contestate de operatorii economici însă până acum nici un proces nu a fost câştigat, organizatorii de jocuri de noroc online fiind forţaţi să ia în serios autorităţile.
Ce aduce nou proiectul de lege
OUG 92/2014 şi proiectul de lege aflat în Parlament au creat posibilitatea reală pentru organizatorii online de a se licenţia şi de a plăti taxe precum în celelalte ţări. Astfel, companiile care îşi vor manifesta interesul pentru piaţa din România, vor putea funcţiona o perioadă de până la 12 luni [3], cu plata taxelor în avans şi îndeplinirea unor formalităţi simplificate. În această perioadă, organizatorii sunt obligaţi să se conformeze tuturor cerinţelor legale putând astfel să obţină o licenţă cu o validitate de 10 ani. Taxarea se va face cu un procent de 16% aplicat profitului brut, dar şi prin taxe fixe anuale cuprinse între 6.000 EUR şi 120.000 EUR.
În plus, noua legislaţie crează şi mijloacele prin care domeniile de internet ale operatorilor ilegali vor putea fi blocate, iar plăţile către aceştia interzise pe modelul aplicat deja cu succes în unele ţări Europene şi datorită cărora piaţa neagră este adusă aproape de 0.
De pe urma aprobării proiectului de lege, vor avea de câştigat însă multe alte sectoare.Organizatorii de jocuri de noroc online sunt cunoscuţi în întreaga lume pentru sumele impresionante cheltuite pe campanii de marketing şi promovare. În urma controalelor efectuate de ONJN s-a indisponibilizat o sumă de 1,8 mil EUR care reprezenta bugetul unui singur organizator online plătit pe un an pentru servicii de marketing în România.
O altă categorie foarte importantă este cea IT, acest domeniu fiind unul în continuă schimbare şi adaptare la tot ceea ce este mai nou pe piaţă. În acest moment exista deja companii care produc cele mai noi şi performante softuri în domeniul jocurilor de noroc la noi în ţară şi este de aşteptat o explozie a angajaţilor în acest domeniu odată cu apariţia organizatorilor de jocuri de noroc licenţiaţi. Betfair România Development SRL Cluj ( cifră de afaceri în 2013 de peste 14,5 mil EUR ), Internet Marketing On Line SRL Timişoara ( cifră de afaceri în 2013 de peste 4,5 mil EUR ) şi Everymatrix SRL Bucureşti ( cifră de afaceri în 2013 de peste 2,1 mil EUR ) sunt printre cele mai mari companii care produc software dedicat jocurilor de noroc online în România şi îl livrează în întreaga lume. O dezvoltare puternică o vor avea şi afacerile de tip “call center” unde vor apărea câteva sute de locuri de muncă în fiecare an care să servească industriei jocurilor de noroc online.
Cât pot aduce la buget jocurile de noroc online
Dacă aruncăm o privire la cum se descurcă alte ţări, ne putem aştepta la o creştere semnificativă a încasărilor la buget din domeniul jocurilor de noroc după licenţierea unui număr mare de operatori online.
În urmă cu câteva zile, Danemarca a publicat raportul oficial pe anul 2014 şi taxele colectate au ajuns la peste 100 mil EUR de la un număr de peste 30 operatori licenţiaţi în creştere cu 20% faţă de sumele colectate în 2013 şi cu 40% faţă de 2012, anul în care s-au emis primele licenţe online.
Bulgaria, care are mai puţin de un an de la data emiterii primelor licenţe pentru jocurile de noroc online, a raportat încasări la bugetul de stat de 15 mil EUR pe prima jumătate a lui 2014 de la doar 3 operatori licenţiaţi. Cu o populaţie de aproape 8 milioane de locuitori şi venituri medii sub cele din România, vecinii de la sud au făcut un pas important cu legislaţia adoptată la începutul lui 2014. Ţinând cont şi de faptul că populaţia din Romaina are un apetit considerabil mai mare pentru joc, ne putem aşadar aştepta la peste 50 mil EUR colectate în plus la buget în primele 12 luni, suma urmând să crească odată cu dezvoltarea acestui domeniu care se estimează că va ajunge global la peste 40 miliarde de EUR în 2015.
Sursa: rtv
