„Puşcăriabilul” nr. 1 al României, Relu Fenechiu vorbeşte, în premieră, pe larg, despre Dosarul „Transformatorul” şi explică de ce a făcut tot timpul afaceri cu statul. Într-un interviu în exclusivitate, fostul ministru al Transporturilor afirmă că este victima „Completului Negru” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. „Am vrut să fiu judecat de cei mai duri judecători. Sunt un prost, nu?”.
Relu Fenechiu a hotărât, în sfârşit, să se apere în procesul pe care îl are la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mai are o singură şansă să scape de condamnarea la închisoare de 5 ani cu executare. Acum caută dovezile în imensa arhivă a SISE, compania de servicii a fostului RENEL, căreia i-a vândut transformatoare şi alte componente second-hand. A rămas la fel de relaxat, sau cel puţin aşa sugerează veşnicul său zîmbet din colţul gurii. Se consideră o victimă politică şi declară, pentru prima oară răspicat, că, în urmă cu trei ani, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu i-ar fi transmis prin cineva: „Mi-a zis s-o las mai moale. Libertatea mea contra non-combatului”.
E o perioadă de câteva luni în care primul ministru în exerciţiu condamnat la închisoare în ultimii 23 de ani îşi decide soarta. „Puşcăriabilul” e frânt între problemele cu Justiţia şi misiunea de politician, aşa cum i-a fost toată cariera, în care a încercat să combine politica şi afacerile. E politicianul în urma căruia, în drumul său spre proces, se aude o sintagmă ca un ecou: „Câte am făcut eu pentru Iaşi…”.
„Îmi este mai milă de ceilalţi condamnaţi”
7EST: – Aţi anunţat dovezi în premieră în procesul pe care îl aveţi cu Dosarul „Transformatorul”. Despre ce dovezi e vorba?
Relu Fenechiu: – Dovezi elocvente care arată că tot ce este scris în rechizitoriul procurorilor şi în constatarea Gărzii Financiare sunt neadevăruri de la cap la coadă. Am stat foarte liniştit în dosarul ăsta pentru că ştiam ce am făcut.
– Aţi fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu.
– Nu există complicitate decât în mintea unor nebuni. Trebuia să existe o minimă dovadă sau un minim indiciu al faptului că între societate mea şi ei (directorii SISE – n.r.) au existat nişte raporturi şi au obţinut nişte foloase ca să-mi ia acele lucruri.
– Deci vreţi să scoateţi în evidenţă că nu există dovada unei coruperi a directorilor de la compania de stat?
– Acesta e motivul pentru care nu m-am ocupat de proces, considerând că nu pot fi acuzat, ştiind că nu există dovezi ale coruperii. Îmi este mai milă de nişte oameni nevinovaţi decât de mine. Sunt oameni pe care i-am văzut de două-trei ori în viaţă. Un domn Andronache şi alt domn, condamnaţi la ora aceasta strict pentru faptul că Fenechiu trebuia condamnat. Săracul domn Andronache cred că are 40 kg şi 60 de ani, nici nu are bani să vină la Bucureşti, la proces. Şi are 6 ani de puşcărie pentru că era director comercial.
„SISE a vândut în profit produsele mele”
– La ultimele audieri au fost nişte mărturii care v-au agravat situaţia.
– În niciun caz. Unul din martori spune că m-a văzut în birou la unul dintre directori. Dacă vi se pare anormal ca un om de afaceri care vine de şase ani la o instituţie şi o dată a fost văzut de cineva… Şi a doua chestiune incriminatoare este că s-a cerut o plată înaintea termenului. Într-un contract există un termen de plată, să spunem nu ştiu cât august, şi am fost, nu o dată, să cer banii înaintea termenului. Am nevoie de bani, nu mi-i daţi mai devreme decât termenul final? Iar a treia mărturie: la prima declaraţie în faţa procurorilor cineva a spus că afirmase că nu mai e nevoie de transformatoare. Dar s-a demonstrat că şi înainte şi după aceea au mai fost luate transformatoare şi alte componente electrice de la alţi furnizori.
Şi am mai făcut ceva: am vrut să văd dacă într-adevăr sunt produse scumpe şi dacă n-au fost folosite. Am verificat dacă SISE sau altă instituţie similară din ţară a mai cumpărat aşa ceva şi dacă au fost mai ieftine. Şi am găsit produse de cinci ori mai scumpe.
– Şi despre transformatoarele livrate de dv. a reieşit că erau mai scumpe decât valoarea reală.
– Să-mi arate cineva produse similare cumpărate din alte părţi mai ieftin. Marea surpriză este că am găsit în actele SISE produse luate de la mine şi vândute ulterior în profit. Am trimis oameni să identifice şi să fotografieze produse vândute de mine care stau pe stoc. Din sute de produse, vândute cu 46 de facturi, am găsit pe stoc un singur produs. Toate verificările le-am făcut în iunie.
– Poate au fost date la casat.
– Ar fi trebuit să existe un proces verbal de casare. Dar nu există. Am analizat ce a cumpărat SISE de-a lungul timpului şi s-a adeverit că aproape totul era second-hand. Dacă ai un Mercedes din 1964 nu poţi să-i pui cutie de viteze nouă, trebuie să iei SH. Aşa este şi sistemul energetic naţional, într-o staţie de transformare nu poţi pune un transformator nou pentru că trebuie să modifici totul în jurul lui. Schema afacerii era că eu vindeam nişte produse cerute de ei. Le foloseau la reparaţii sau le vindeau ca atare. Asta a fost în 2004-2005, iar Garda Financiară a făcut raportul în 2010.
Poate nu vi se pare curios, dar au făcut raportul după atâţia ani fără să se deplaseze la Iaşi sau să solicite vreun document de la SISE. Deci eu vând o ceaşcă iar dv. spuneţi că nu e bună ceaşca, dar ulterior găsesc documente că aţi vândut ceaşca. Puteţi crede că se poate întâmpla aşa ceva? Voi prezenta facturile. Dacă eu am găsit cinci facturi din 30 sunteţi de acord că trebuie să se reia discuţiile?
„DNA are câte ceva despre fiecare judecător”
– A fost un prejudiciu calculat, circa 6,3 milioane de lei.
– În nicio ţară din lume, dacă prejudiciul nu corespunde cu un leu, trebuie să se reia discuţiile. Mie nu mi s-a permis.
– Dar în rechizitoriu sunt fotografii cu transformatoare vechi, revopsite şi nefolosite. De unde puteau să le scoată?
– Nici eu nu ştiu. O să văd ce-i cu ele.
– Aţi mai reclamat că nu vi s-a permis realizarea unei expertize independente.
– Vă spun eu cum funcţionează sistemul. DNA are despre fiecare judecător câte ceva. DNA spune judecătorilor „acolo trebuie să faci aşa, pentru că altfel păţeşti ceva”. Şi, ca să dea şi ei drumul la doi-trei criminali pe bani mulţi, cum aţi văzut recent, trebuie să facă ce li se cere.
– Cum explicaţi faptul că la licitaţii v-aţi prezentat cu mai multe firme aparţinând rudelor sau prietenilor?
– Pot fi acuzat de încălcarea legilor concurenţei, de concurenţă neloială. Dar în rest? De-a lungul timpului am cumpărat firme din domeniu şi am devenit un fel de distribuitor aproape exclusiv. Din 1998 vând componente electrice. Apropo, fac o paranteză, din cele 46 de facturi făcute către SISE şi în baza cărora s-a calculat prejudiciul, patru sunt adresate altor companii. Nu e ciudat? Am spus asta judecătorilor şi nu s-a ţinut cont. Vreau să vă arăt cât de s
uperficial a fost tratat acest proces. Şi să ne întoarcem la firme. Mai multe firme au vândut aceste produse. S-au făcut transferuri între acţionari, eu rămânând acţionar la mai multe. Să mi se spună unde am încălcat legea, pentru că am plătit impozite pe fiecare firmă în parte.
I-a construit casă fiului directorului RENEL
– Discutând acum despre case, casa lui Ciutea, de exemplu.
– Casa băiatului lui Ciutea am construit-o prin 2006. Ce vreţi să ştiţi? Dacă mi-a dat şpagă? Ce vreţi să ştiţi aici?
– Păi s-a spus că în contrapartidă le-aţi făcut case. E o vulnerabilitate majoră.
– Nu mă mai interesează că e un punct vulnerabil, m-au învăţat judecătorii că se judecă în alb şi negru, nu cu vulnerabilităţi.
– Deci casele au fost plătite?
– Păi dacă n-au fost plătite să vedem, să vină vineva să spună că-i şpagă şi să mă aresteze. Au încercat, dar nu au găsit nimic.
„Şapte dosare a primit Băsescu despre mine”
– Acest dosar a avut un parcurs bizar, cu multe pauze între o etapă şi alta. A plecat în 2006 de la denunţul făcut de un ziar, multă vreme nu s-a auzit nimic, iar în 2010 sunteţi chemat să vi se prezinte materialul probator şi abia peste încă un an aţi fost trimis în judecată. Cum explicaţi?
– În primul rând, Ghiocel Asimionesei (patronul BZI, ziarul care a făcut denunţul – n.r.) vindea transformatoare. El le spunea directorilor că, dacă nu-i luau nişte transformatoare, îi dă la ziar. Erau mulţi care au vrut să vândă transformatoare. Ştiţi de unde pleacă? Toate staţiile mari din România au fost cumpărate de dezvoltatori imobiliari, să facă pe ele locuinţe sau birouri. Aveai şansă să cumperi o staţie de transformare aproape gratis. Romii erau specializaţi în fier vechi şi de aceea mulţi dintre furnizorii mei erau romi. Să ştiţi că Gruia Stoica aşa a început, vânzând vagoane la fier vechi. Apoi şi-a dat seama că le poate vopsi şi să circule pe şine.
– Să ne întoacem la dosar.
– În 24 ianuarie 2006, Traian Băsescu a primit de la Ziua de Iaşi (franciza sub care apărea actualul BZI – n.r.) mai multe dosare cu Relu Fenechiu. Şapte cred că au fost. Din acel moment, orice făceam era supus cercetării penale. Zeci, sute de oameni chemaţi la procuratură pentru absolut orice. Ajunge Tudor Chiuariu ministru al Justiţiei şi îl găseşte pe procurorul Grigoriu, fost consilier al Monicăi Macovei. L-a dat afară şi acesta apare apoi în completul care mă judecă. E cel „cu naşul în suflet”, ştiţi cazul? Toate sunt întâmplătoare? Toată lumea ştia că o să fiu condamnat.
– Vi s-a cerut să faceţi ceva anume pentru a scăpa de dosar?
– Da. Lăzăroiu mi-a transmis, prin cineva din Iaşi, libertate versus non-combat. Acum vreo trei sau patru ani. Sebastian Lăzăroiu. Dar au fost şi alţii care mi-au spus c-ar fi bine s-o las mai moale. Dar am considerat că, dacă n-am încălcat nicio lege, nu am ce să păţesc.
– Nepăsarea a părut suspectă. S-a înţeles că nu găsiţi nimic de spus în apărarea dv.
– Ştiam asta dar n-am vrut s-o fac. Avocaţii au vrut să recuze completul, să facă plângeri preşedintelui completului. Nu i-am lăsat. Am vrut să fiu judecat de cei mai duri judecători. Am fost un prost, nu?
Despre imaginea de combinator nr. 1 în PNL: „Ce vreţi, să devin deodată prost?”
– În ultimii ani aveţi o tinichea legată de coadă, cea de combinator nr. 1 din PNL? Aveţi imaginea de şef al unei clici personale.
– Sunt considerat combinator poate pentru că v-am spus că, dacă nu sunt eu acolo, nu se demarează niciun proiect mare pentru Iaşi. M-am dus acolo şi au demarat toate. Credeţi că o să se mai continue ceva? Dacă asta înseamnă combinator…
– Aveţi imaginea de şef al unei clici personale, cu interese în politică şi afaceri.
– Care-i clica? Toţi oamenii lui Fenechiu? Hai să lămurim asta. Spre deosebire de mai toţi politicienii din ţară, nu am permis rudelor mele să primească vreo funcţie undeva. Nu am permis nimănui apropiat de mine în business. Am făcut un singur lucru: la Iaşi, toată organizaţie este bazată pe tineri crescuţi în jurul meu. Unii au performat, alţii au şi greşit. Cristian Adomniţei era aici, nu e omul meu. S-a spus că Tudor Chiuariu e omul meu, dar văd că se descurcă şi fără mine. Pe Chiuariu nu eu l-am făcut ministru, ci domnul Tăriceanu l-a vrut, îl ştia de când ţinea conferinţe în limba engleză la Bruxelles şi l-a plăcut. Nu vă place Tudor Chiuariu, de acord. Dar pentru mine e un succes. Spre deosebire de alţi şefi de partide, eu la Iaşi n-am adus pe nimeni de nicăieri, i-am lăsat să crească pe cei de aici.
– Sunteţi unul dintre foarte puţinii politicieni care vă expuneţi cu o participaţie de 96% în Fene Grup, firmă care obţine lucrări publice.
– Nu trebuia să le păstrez, trebuia să le dau pe sub mână, cum a făcut Dan Cârlan? Nu m-am ascuns în spatele cuiva şi să iau şpagă. Mi se pare mult mai civilizat să nu-ţi ascunzi veniturile.
– Care e ponderea veniturilor Fene Grup din afacerile cu statul?
– Asta se poate verifica foarte uşor, la ora actuală nu ştiu dacă am vreo lucrare în derulare. Cred că am ceva la un spital, dar este ceva mic. Tot se spune că firma lui Fenechiu participă la licitaţii. Şi ce, încalcă legea?
– Păi licitaţiile sunt manevrate de oameni numiţi politic, de subalterni politici ai dv.
– Care, unde? Când am ajuns la Ministerul Transporturilor am avut grijă cu cei din firmă să nu cumva să facă vreo lucrare la o instituţie din subordinea Ministerului Transporturilor. Eu am făcut bani făcând construcţii. Ce vreţi, să devin deodată prost, să nu mai ştiu să fac afaceri? Dacă aş avea 100% afaceri cu statul şi ar fi făcute corect, pe licitaţie, nu poate nimeni, într-o lume normală, să-mi spună ceva. Pe firma Fene se stă cu lupa de o sută de ori mai mult decât pe celelalte firme din Iaşi.
– Incubatorul de afaceri nu este o afacere compromiţătoare? Faptul că este un proiect european derulat de Alina Hăilă, o veche colaboratoare a dv., nu vi se pare ceva controversat?
– Păi daţi o lege, toţi cei care mi-au fost apropiaţi să nu mai facă afaceri. Credeţi că s-a verificat până în pânzele albe acest proiect? Cred că pe proiecte europene Alina Hăilă este în primii trei din Iaşi.
Despre CFR Marfă: “Poate noi suntem deştepţi şi croaţii ăia proşti”
– La CFR Marfă nu se putea găsi un investitor strategic, unul dintre marii operatori europeni sau mondiali?
– Am dat invitaţii de participare la mari companii şi nu s-au prezentat din diverse motive. Am înmânat personal ofertele de a veni aici. Au fost 13 mari firme care şi-au exprimat interesul. Au fost firme care n-au avut timp să-şi pregătească documentaţia, totul s-a făcut contratimp, pentru că aşa au fost termenii fixaţi de FMI, altfel nu puteam încheia acordul. Firmele mari sunt listate la bursă, au mulţi acţionari, e multă birocraţie. În plus, anul trecut transportul feroviar din Europa a cam fost pe pierdere. Conform legislaţiei, nu au voie să facă investiţii în anul următor.
Dacă cineva transmitea semnale să nu se prezinte la licitaţie, a doua zi era luat de pe stradă. Într-un astfel de proce sunt implicaţi SRI, SIE, Ministerul de Interne.
Vă mai spun ceva: când iese preşedintele ţării şi spune că n-aţi găsit investitor strategic, l-aţi găsit pe ăsta, nu-I mai dă bani nicio bancă. Acesta este atac la siguranţa naţională. Nu ştiu ce face Gruia Stoica dar văd că a cumpărat transportul feroviar din Croaţia. Poate noi suntem deştepţi şi ei sunt proşti.
“Cu Victor m-am înţeles perfect”
– Mai avem nevoie de FMI? Şi Traian Băsescu şi Victor Ponta au căzut de acord că avem nevoie.
– Da, avem nevoie de FMI pentru că nu avem o clasă politică responsabilă. Mă refer la toţi, din toate partidele.
– Relaţia cu PSD e mai complicată decât înainte?
– Relaţia mea cu premierul a fost foarte corectă. A tranşat lucruri în favoarea dreptăţii, de multe ori împotriva PSD.
– Nu-i spuneaţi acum câţiva ani “mă, băiatule, tu nu ştii să faci nimic” ?
– Nu intru în jocul vostru. Victor este unul dintre oamenii politici care vor ajunge mari. Cu mine a fost corect, nu era nevoie să vorbim prea mult, acţiona imediat. Văd USL guvernând cel puţin până în 2016.
– Şi cu Călin Popescu Tăriceanu nu aţi colaborat bine?
– Domnul Tăriceanu n-a avut încredere în capacitatea mea, la început. Foarte greu i-am câştigat încrederea, abia spre sfârşitul guvernării. Aş fi foarte curios să văd ce-ar spune acum despre mine.
