Raportul de Progres al Republicii Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate în anul 2014 prezentat ieri, 30 martie, la Chişinău arată că anul trecut a fost unul dintre cei mai săraci pentru ţara noastră, în ceea ce priveşte implementarea reformelor europene. Republica Moldova riscă, astfel, să primească mai puţin ajutor din partea instituţiilor Uniunii Europene, iar viitoarele programe de susţinere să fie în pericol.
„Cred că suntem cu toţii de acord că, după cum ne arată raportul şi experienţa pe care eu şi echipa mea o avem în această ţară, că tabloul anului 2014 a fost unul mixt. Pe de o parte, s-au înregistrat două îmbunătăţiri fundamentale care au adus relaţia noastră la un cu totul alt nivel. Mă refer la faptul că pe 28 aprilie Republica Moldova a devenit primul stat din cadrul Parteneriatului Estic care a obţinut regimul liberalizat de vize cu UE şi a semnat, ratificat şi implementat parţial Acordul de Asociere, inclusiv al acelui de Liber Schimb (…) De cealaltă parte, pentru prima dată de la lansarea Politicii UE de Vecinătate, raportul referitor la progresele obţinute de Republica Moldova este, în cea mai mare parte, unul critic. Numai anumite progrese, destul de limitate, au fost înregistrate în domenii critice precum justiţia, combaterea corupţiei, independenţa mass-media şi transparenţa din sistemul bancar (…) În mod evident, Republica Moldova a avut mult mai puţine realizări în ceea ce priveşte avansarea către o democraţie durabilă şi profundă şi de respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale”, a declarat ambasadorul Pirkka Tapiola, şeful delegaţiei UE la Chişinău.
Oficialul a făcut o trecere în revistă a problemelor existente înregistrate în domenii concrete, fiind vorba, practic, de toate sferele vieţii sociale din Republica Moldova şi a venit cu recomandări din partea statelor UE pentru rezolvarea acestora în perioada următoare.
Lupta cu corupţia
Tapiola a menţionat că Republica Moldova nu a făcut nimic în legătură reforma procuraturii. Stoparea acestei reforme şi corupţia din sistemul judiciar, în general, îngrijorează partenerii de dezvoltare, fapt confirmat şi de o misiune externă de evaluare care a analizat implementarea programului de reformă în sectorul justiţiei. Oficialul speră că autorităţile de la Chişinău vor elabora şi implementa fără întârziere un pachet de legi, în acest sens, ţinând cont de recomandările şi opiniile Comisiei de la Veneţia în această problemă. Implementarea şi funcţionarea legilor privind numirea în funcţie, promovarea şi evaluarea periodică a performanţelor judecătorilor şi responsabilităţile disciplinare ale acestora au înregistrat, de asemenea, mari deficienţe. Astfel, corupţia sistematică şi la nivel înalt au împiedicat serios dezvoltarea politică şi economică a Republicii Moldova.
Sectoarele cele mai vulnerabile în faţa corupţiei, în opinia lui Tapiola, sunt cel judiciar, serviciul vamal, achiziţiile publice, sănătatea, sfera socială şi educaţia. Deşi, în raportul pe anul 2013, UE a recomandat să fie realizată independenţa completă a Centrului Naţional Anticorupţie şi a Comisiei Naţionale de Integritate, acest lucru nu s-a întâmplat. CNA continuă să răspundă în faţa Guvernului şi nu a Parlamentului, ceea ce contravine standardelor internaţionale anticorupţie şi criteriilor planului de acţiune privind liberalizarea regimului de vize pentru Moldova. Totodată, acest lucru are un impact negativ asupra investigării cazurilor de corupţiei la nivel înalt, adaugă şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova. Nici Legea privind testarea integrităţii profesionale, intrată în vigoare în luna august a anului trecut, nu a fost implementată cu succes, deoarece guvernul a refuzat să adopte un pachet legislativ adaptat la cerinţele acestei legi, în pofida unor apeluri puternice din partea societăţii civile.
Independenţa mass-media
În pofida tentativelor de a îmbunătăţi libertatea mass-media în 2014, nu a fost înregistrat niciun progres real, în special în asigurarea transparenţei finanţărilor şi a proprietarilor mass-media. Presa din Moldova a continuat să fie controlată de câteva grupuri de interese din sectorul de afaceri şi din cel politic, spune Tapiola. Există, în continuare, îngrijorări cu privire la faptul că mass-media nu este suficient de transparentă şi pluralistă, constată oficialul. Proiectul noului Cod al Audiovizualului, elaborat în 2011 cu susţinerea Consiliului Europei, al UE şi al societăţii civile, nu a fost încă adoptat de către Guvernul şi Parlamentul de la Chişinău. La începutul anului 2014, angajamentul Moldovei de a urma principiile unei mass-media pluraliste a fost zdruncinat de o încercare motivată politic de a restricţiona accesul anumitor canale de televiziune la peisajul audiovizualului. Pluralismul media a fost, de asemenea, limitat şi de faptul că serviciile de publicitate şi pieţele serviciilor poştale au fost puternic monopolizate.
Sectorul bancar
În cazul crizei din sectorul financiar-bancar, Pirkka Tapiola a acuzat autorităţile competente din Republica Moldova că nu au acţionat în mod corespunzător în cazul prevenirii deturnărilor ilegale a sumelor imense de bani de la cele trei bănci comerciale (Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială). Astfel, în urma acestei fraude băncile au ajuns să fie puse sub administrare specială de către Banca Naţională. Autorităţile de la Chişinău au demarat nişte acţiuni de investigare a cazului prin crearea comisiei parlamentare de anchetă şi angajarea unei companii străine de audit, însă aceasta nu este suficient, în continuare fiind nevoie de mult mai mult efort pentru elucidarea situaţiei, tragerea la răspundere a celor responsabili şi reîntoarcerea sumelor pierdute. „Ţin să menţionez că viitoarele programe de susţinere a Uniunii Europene sunt deja puse în pericol dacă problemele din sectorul bancar nu sunt rezolvate într-un mod satisfăcător”, a subliniat ambasadorul UE la Chişinău. El a sugerat că supravegherea sectorului financiar trebuie realizată prin acţiuni precum consolidarea transparenţei acţionarilor şi a puterii de supraveghere a Băncii Naţionale asupra sistemului bancar. În cazul celor trei bănci, Pirkka Tapiola a declarat că, cel mai probabil, o potenţială soluţie de rezolvare a situaţiei ar putea fi lichidarea acestora şi transferul depozitelor şi garanţiilor lor către alte instituţii bancare fără ca oamenii să-şi piardă banii.
Sursa: adevarul
