Incapacitatea Guvernului României de a crea infrastructura necesară pentru rentabilizarea investiţiilor masive făcute de Ford în România i-a adus la exasperare pe oficialii companiei americane. „Ar fi frumos ca Ford să facă autostrăzi în România, dar chiar nu putem face asta!” a fost doar una dintre declaraţiile oficialilor Ford într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti.
Ford România avea la finalul lui 2014 peste 3.200 de angajaţi la Craiova, în cadrul unei investiţii de circa 1 miliard de euro care a fost gândită, la timpul ei, pentru a livra pe piaţa europeană circa 125.000 de maşini, 200.000 de motoare şi 300.000 de transmisii. La redeschiderea fabricii, erau 3900 de angajaţi. Anul acesta vor mai rămâne sub 2700 de muncitori, după disponibilizarea altor cel puţin 500. Iar transmisii nu se mai fabrică aici, ci în Germania. Care sunt cauzele?
Conform declaraţiilor extrem de sincere şi de directe ale lui Zoltan Brassai (foarte bun vorbitor de limba română) la plecarea de pe postul de Director General Ford România (tocmai a fost avansat la postul de Brand Director, Large Cars Ford Europe), cauzele sunt multiple, iar unele pot fi imputate inacţiunii şi dezinteresului arătat de autorităţile române. La şapte ani de la venirea în România, autorităţile române n-au fost în stare să-şi ţină partea de promisuni în privinţa infrastructurii, iar acest lucru pune presiune foarte mare atât pe producţia de la Craiova, cât şi pe producţia furnizorilor de piese cu care lucrează nu doar Ford, ci şi ceilalţi producători auto din zonă.
Infrastructura precară, principala problemă în faţa continuării investiţiilor la Ford Craiova
„Noi nu plecăm, nici nu ameninţăm cu plecarea, nu avem facilităţi de producţie în Africa”, spune Zoltan Brassai, la predarea mandatului către noul Director General Ford România, Valerio Brenciaglia. „Nokia a venit, a investit, a văzut jumătate de centură la Cluj şi a plecat. Noi nu plecăm, suntem cel mai mare producător american”, ne asigură el, însă remarcile ulterioare arată cât se poate de clar că, în lipsa unui sprijin din partea statului, nici nu vor fi realizate investiţii suplimentare, iar locurile de muncă pierdute nu vor fi recuperate prea curând.
„Nu cerem ajutor financiar din partea statului, dar ne punem problema de ce Ford România nu câştigă niciodată licitaţiile guvernamentale care ar ajuta producţia locală. De exemplu, imaginaţi-vă că jumătate din maşinile de Poliţie ar fi produse la Ford. Ar fi 10.000 de maşini produse în România, puţin poluante, economice, care ar crea sute de locuri de muncă. Dar noi nu putem nici măcar intra în licitaţii pentru că ele sunt create la milimetru pentru anumite companii – de la cilindree la alte specificaţii tehnice care ne elimină din start, fără discuţii. Si nu suntem singurii. De exemplu, pe vehicule comerciale, nimeni nu poate bate Ford la o licitaţie pe preţ sau dotări. Dar dacă licitaţiile sunt gândite de la început pentru a nu lăsa maşinile noastre să intre, logic că nu le putem câştiga – nici nu ajungem să participăm.” a afirmat oficialul Ford. Această atitudine din partea Guvernului României duce la reducerea capacităţii de producţie de la Ford, nu doar în privinţa maşinilor finite, ci şi în privinţa motoarelor ecologice asamblate aici. De asemenea, afectează furnizorii, într-un cerc vicios care împiedică realizarea de noi investiţii pe plan local, care ar crea mii de locuri de muncă directe şi indirecte.„Primul lucru (ca ajutor din partea Guvernului) ar fi infrastructura.”, continuă Brassai.
Costurile doar cu transportul pentru fiecare maşină în parte sunt mai mari cu 50 euro cu trenul decât dacă le-am transporta naval. Mai mult, pe şosea, ele cresc cu 80-100 euro. 30 km/h pe oră este viteza medie de deplasare a unui camion încărcat cu maşini în România! Dar nu doar traversarea extrem de lentă a României de şoferii noştri e problema, ci şi a furnizorilor. Aceştia vin cu câte o zi înainte, să nu rişte ca producţia să stea pe loc pentru că nu au ajuns la timp la fabrică. Dar camioanele lor stau cu orele la poarta fabricii, acolo cresc costurile foarte mult, care apoi ni se facturează nouă. Nu e vorba numai de noi. Foarte mulţi furnizori au investit în capacităţi aici, şi pentru Ford şi pentru export. Dacă ei ar avea infrastructură, ar exporta şi ei. Dublu, triplu. Ar fi un câştig pentru toată lumea.”
Atitudinea Guvernului României, de neînţeles: „nu vă putem face noi autostrăzi”
Nemulţumirile conducerii Ford România cu privire la lipsa de interes a autorităţilor române faţă de cel mai mare investitor american nu s-au limitat doar la lipsa unei autostrăzi, dar au plecat de la această realitate dură:„Cei de la Ford Europe nu pot înţelege de ce într-o ţară din Uniunea Europeană nu se pot face autostrăzi, nici după 5 ani de scandal al societăţii civile. Nu pot înţelege. În Portugalia, când am investit într-o uzină, au venit autorităţile şi au construit o autostradă de 300 de kilometri într-un an. Într-un an! Nu putem pur şi simplu înţelege cum, la şapte ani de la investiţiile de la Craiova, autorităţile române nu sunt în stare să facă un drum expres, darămite o autostradă.” a continuat Brassai.„Uitaţi de contractul iniţial [care practic promitea investiţii guvernamentale în infrastructură, n.r.] şi luaţi logica omului simplu: dacă Ford Craiova ar produce la maximum, ar intra şi ieşi zilnic 240 de camioane cu maşini. Nu au unde să se ducă, nu ţine infrastructura să le ducă. Primul pod ar cădea sub greutatea transportată zilnic. Nu există infrastructura nici pentru furnizori nici pentru export. Vreţi să producem la maximum? Nu depinde de noi. Ar fi o aşteptare frumoasă ca Ford să construiască autostrăzi, dar nu putem face asta. Dacă ar pleca un camion la fiecare 5 minute, s-ar bloca toata Craiova!” rezumă oficialul Ford situaţia dramatică a infrastructurii care leagă fabrica de la Craiova de restul lumii.Cel mai mult i-ar ajuta pe cei de la Ford trei investiţii rapide: un drum expres sau o autostradă care să-i lege de Piteşti, spre Constanţa, de unde pot încărca marfa pe vapoare, un drum rapid spre Calafat, cu repararea şi refacerea tuturor podurilor, urmat de dragarea Dunării în amonte, pentru a putea transporta maşinile pe calea fluvială, aflată foarte aproape de Craiova, lucru care ar diminua mult costurile de transport.„Dunărea nu a mai fost dragată în această zonă de pe timpul lui Ceauşescu”, continuă Brassai, în acelaşi stil direct. „Dar sunt probleme şi din cauza bulgarilor, care refuză să dragheze partea lor, motiv pentru care şi autorităţile române nu fac nimic, pentru că nămolul s-ar pune la loc. Din această cauză, nu putem folosi portul de la Calafat pentru a încărca maşinile pe vapoare, fapt care ne-ar ajuta foarte mult. Dunărea este, pur şi simplu, prea puţin adâncă în această zonă pentru a putea transporta vapoare cu maşini în mod eficient.”
Programul Rabla, sau cum dezavantajează Guvernul României producţia
de maşini eco din România
În fine, cu privire la Programul Rabla, oficialii Ford s-au declaraţi dezamăgiţi că bonusul pentru maşinile ecologice a fost redus la jumătate, fiind oferite bonusuri suplimentare pentru maşini hibride sau electrice care nu se produc în România.„Luaţi motorul EcoBoost, care se face în România, corespunde normelor Euro 6, este un motor premiat şi foarte, foarte curat.
Ce face România? România taie bonusul pentru acest tip de motor la jumătate faţă de anul trecut, iar voi vă întrebaţi de ce Ford nu mai face investiţii?”, declară oficialul Ford.Valerio Brenciaglia, noul Director General Ford România, întăreşte afirmaţia: „Autorităţile române nu încurajează motoarele Euro 6, deşi acestea reduc cu 50% poluarea, nu reprezintă doar un mic salt faţă de Euro 5!”„În discuţiile cu privire la bonusul eco de anul acesta, se anunţase iniţial suma de 700 de euro pentru motoarele care emit mai puţin de 100g CO2/km. Adică mai mult decât dublu faţă de anul trecut, un ajutor foarte consistent pentru producţia de motoare şi maşini ecologice de aici, din România. Ei bine, l-au redus la jumătate, la 175 de euro! Asta nu mai încurajează producţia maşinilor noastre mici şi ecologice.
Nu putem înţelege această decizie a Guvernului României.” a continuat Brenciaglia.„Apoi, să ne uităm la eficienţa programului Rabla: anul trecut am scos 20.000 de maşini vechi de pe piaţă şi au intrat second-hand alte 120.000 de maşini noneuro şi Euro 2 vechi de 15 ani. Asta nu e protecţie a mediului! Nu vedem o viziune, nu vedem o consistenţă, nici o idee care să arate că le pasă de consumatorii care acordă atenţie mediului. E bine că există un bonus, dar e atât de mic, încât nu ştim de ce i-au mai zis „eco”, puteau să-i zică oricum altcuvma” a încheiat noul Director General Ford România.Ambii oficiali Ford au repetat că nu se pune problema ca Ford să plece din România, dar dezamăgirea şi frustrarea cu atitudinea autorităţilor române nu a fost câtuşi de puţin mascată. Rezultatul? Sute de posturi de muncă desfiinţate în Craiova, o investiţie care bate pasul pe loc şi o atmosferă care îndepărtează noile investiţii, atât de necesare României.
Ce aduce nou Ford în România în 2015
O poveste pe care am mai văzut-o de atâtea şi atâtea ori în România, încât aproape că nici nu ne mai putem bucura de anunţul că noul Mustang va ajunge în România în iulie 2015, sau că avem deja sute de mii de maşini Ford în toată Europa echipate cu motoarele produse în România.
Ford România ne-a anunţat că va continua să aducă modele noi: micul crossover EcoSport vine în iunie, alături de C-Max, urmate în iulie de Mustang şi de S-Max, în cadrul unui plan de marketing care pune accentul pe bonusuri suplimentare acordate de Ford celor care cumpără prin Programul Rabla şi Programul Prima Maşină (program inventat, de altfel, de Ford România, acum doi ani), pe un sistem de trade-in (preluare a maşinii vechi de către Ford), dar şi pe finanţare cu dobânzi reduse.Evident, noul Ford Mondeo este deja în showroom-uri şi aşteaptă clienţi.
Despre B-Max, cel produs în România, numai de bine. Este aşteptat un reviriment al vânzărilor, cu ocazia faceliftului pe care îl va primi în acest an. Să-i ţinem pumnii şi lui, şi muncitorilor de la Craiova!
(Sursa: promotor.ro)
