Floriile reprezintã intrarea triumfalã a Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, unde Domnul nostru a fost întâmpinat de o sumedenie de credincioşi care ţineau în mâini ramuri de finic. Aceastã sărbătoare este una dintre cele mai importante sãrbãtori din an, reprezentând singura datã când Mântuitorul a acceptat sã fie aclamat ca împãrat.
Conform profeţiilor prezente în Vechiul Testament, Iisus îşi pregăteşte singur intrarea ca sã fie recunoscut ca fiind Mesia, dupã cum însuşi Legea spunea. Mântuitorul este aclamat de o sumedenie de credincioşi care aveau în mâini ramuri de mãslin şi de finic. Aceştia, vãzându-L, au început sã strige: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului.” Credincioşii rosteau aceste cuvinte deoarece simţeau cã Dumnezeu s-a pogorât din Ceruri şi a venit pe pãmânt pentru a-i mântui. În plus, de Florii îşi sãrbãtoresc ziua onomasticã toţi cei care la botez au primit nume de flori.
Sâmbãta dinaintea Floriilor este dedicatã comemorãrii morţilor. Ziua aceasta este numitã şi „Moşii de Florii” sau „Lazãrul”, obişnuindu-se ca femeile sã facã „plãcinte lui Lazãr” şi sã le dea de pomanã. La sate, femeile nu torc deloc, pentru că nu cumva morţii, care aşteaptă la poarta Raiului, sã revinã pe pãmânt, sã se îmbãieze. Despre Lazãr circulã mai multe legende, fiecare regiune având specificul ei. În una dintre acestea, Lazãr moare dupã ce a poftit la nişte plãcinte pe care mama lui nu a putut sã le facã, pentru cã torcea. La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri pãgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei nãframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminică de Florii, ele se spãlau cu aceastã apã pe cap, aruncând-o apoi la rãdãcina unui pom fructifer, sperând cã în acest fel sã le creascã pãrul frumos şi bogat. În alte locuri, oamenii nu se spalã pe cap în aceastã zi tocmai ca sã nu încărunţească la fel ca pomii în floare. Se crede cã cel care înghite trei mâţişori întregi în ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât. Tot la sate există credinţa potrivit cãreia dacã aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtunã, cãminul va fi ferit de fulgere. În ziua de Florii nu se lucreazã, iar în toate casele de la sate se coc pâini din fãinã de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomanã la sãraci.
Se spune cã aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşti
În unele sate se mai pãstreazã încã obiceiul de a colinda de Florii. În Sâmbãta Floriilor copiii colindã cu crenguţe de salcie sfinţite la bisericã de preotul satului, apoi merg la fiecare casã, cântã şi ureazã de bine şi sãnãtate. Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus. Cel primit cu slavã şi ramuri de mãslin şi finic în Ierusalim de aceleaşi mulţimi care peste o sãptãmânã aveau sã-l rãstigneascã. Ca de fiecare datã când vin colindãtorii gazdele primesc copii cu drag. Îi ascultã şi îşi împodobesc împreunã casa cu salcie sfinţită, se bucurã şi sperã. Sperã şi spun cu credinţa: „Vã aşteptăm şi la anul!”. Aşa cum îşi amintesc bãtrânii satului, plata pentru colindãtori erau ouãle albe, nefierte. Tocmai bune pentru pregãtitul Sfintelor Paşti. În duminica Floriilor, Biserica a rânduit sã fie dezlegare la peste. În seara acestei duminici, încep deniile din sãptãmâna Sfintelor Patimi. De asemenea, tradiţia spune cã aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte. Chiar dacã din popor se ştie cã vremea de Florii prevesteşte vremea de Paşte, specialiştii spun cã “nu existã ştiinţific o regulã”, însã vremea de Florii va fi caldã, cu temperaturi de pânã la 20 de grade Celsius. “ În vestul, centrul şi nordul tãrii vremea va fi mai instabilã, cu averse trecãtoare.Temperaturile cele mai mari se vor înregistra în partea de S-V a tãrii, cãci se ştie cã primãvara vine începând cu Oltenia, Banat unde se înregistreazã temperaturi mai ridicate, în condiţiile în care presiunea atmosfericã este în creştere”, mai spun meteorologii.
(Sursa: vremeanoua.ro)
