Deşi orice defrişare presupune reîmpădurire, la Dobrovăţ nu se aplică această regulă. În urma mânuitorilor de drujbe a rămas deşert. Conducerea Romsilva Iaşi spune că s-a optat pentru „regenerare naturală”. Recent, de aici au dispărut nu mai puţin de 40 hectare de pădure. Țăranii fură lemn cu căruța, fiind surprinși de reporterul 7EST. Văzându-se fotografiați, au rupt-o la fugă.
Una dintre cele mai sălbatice păduri din judeţul Iaşi este lovită în fiecare zi de loviturile tăietorilor de lemne, atent supravegheaţi de pădurarii Romsilva. Pădurea Dobrovăţ, care în trecut era o suprafaţă continuă de la drumul naţional către Vaslui până în comuna ieşeană, se răreşte pe zi ce trece. Dacă până acum tăietorii şi firmele care au contract cu Romsilva se fereau să reteze copacii de la stradă, acum nu mai au această oprelişte. În locul sutelor de arbori căzuţi ar trebui să fie efectuate replantări, însă terenul este lăsat cu buruieni.
Un adevărat măcel
Drumul Judeţean 247, care leagă şoseaua Iaşi-Vaslui de comuna ieşeană Dobrovăţ, trece chiar prin mijlocul pădurii. O zonă aproape sălbatică, pădurea Dobrovăţ este acum din ce în ce mai rarefiată. Exploatările sunt realizate de către Romsilva, instituţia pusă de Statul român să administreze pădurile din patrimoniul public, dar şi ilegal, de către ţăranii din Dobrovăţ. Pe dreapta şi pe stânga drumului, arborii doborâţi sunt mărturie a ceea ce se întâmplă în pădure. Există deja trei zone defrişate total. „Ştiu că pentru persoanele neavizate spectacolul este tulburător, dar aşa se procedează în cazul regenerărilor naturale. O astfel de regenerare naturală se face pe parcursul a 15-20 de ani, timp în care se taie arborii maturi şi se face loc puietului”, a spus Adrian Efrosă, inginerul şef al Romsilva Iaşi.
Într-una dintre zonele defrişate de la Dobrovăţ, suprafaţa de pe care s-a eliminat total pădurea este de 40 de hectare. În locul arborilor retezaţi nu mai este acum nimic. Acum doi ani, pe locul care este acum gol exista o pădure falnică.
7EST a prins în flagrant un hoţ de lemne care a fugit la vederea aparatului foto
Dacă nu exploatăm, pierdem
Pe drumul către Dobrovăţ, după impactul primelor petice de teren liber pe care exista odată pădure, zgomotul drujbelor pe fundal, chiar şi în rezervaţia Pădurea Pietrosu, este ceva normal. Cantonul Silvic Dobrovăţ este situat chiar la intrarea în sat şi pădurarul, deşi aude zgomotul utilajelor din pădurile din jur, este preocupat de o mică plantaţie de puieţi.
Întrebat despre amploarea tăierilor de pădure din zona administrate de el, şeful Ocolului Silvic Dobrovăţ, Dumitru Tănasă, spune că se desfăşoară în limitele normale, dar oferă o altă motivaţie a tăierilor decât conducerea Romsilva. „Dacă un copac a ajuns la limita de vârstă şi este ameninţat de boli, trebuie exploatat. Dacă nu îl tai, se pierde, se face făină şi nu am făcut nimic cu el. Se fac replantări în locul copacilor tăiaţi. Aşa este procedura, aşa facem. Toate exploatările de lemn din zona Dobrovăţ sunt avizate şi cunoscute la Iaşi, la direcţie”, a declarat Dumitru Tănasă, şeful Ocolului Silvic Dobrovăţ.
„Amploarea furturilor nu este foarte mare. Le-am limitat în ultimii ani.”, pădurar Dumitru Tănasă, şef Ocol Silvic Dobrovăţ
Se fură ca-n codru
Dacă Romsilva nu dovedeşte să taie tot ce creşte la Dobrovăţ, ţăranii din comună suplinesc cu succes. Nu este zi să nu iasă din pădure câteva căruţe cu lemne, uneori chiar din apropierea Cantonului Silvic Dobrovăţ, unde se găseşte rezervaţia naturală Pădurea Pietrosu. Ţăranii care scot lemnul ştiu că nu au voie să intre acolo, astfel că, la vederea unui aparat de fotografiat, dau bice cailor şi dispar. „Amploarea furturilor nu este foarte mare. Le-am limitat în ultimii ani”, a susţinut pădurarul Dumitru Tănasă, pe fondul sonor al drujbelor din apropiere. Acesta nu ştie exact care ar fi suprafeţele de pe care se fură sau dacă acestea sunt extinse.
Versanţii de la Dobrovăţ au rămas golaşi
Pădurea Dobrovăţ în cifre
Suprafaţa totală la momentul realizării unei statistici, acum cinci ani, era de 7.611 hectare. Din acestea, răşinoasele acopereau 3 la sută, fagul 22 la sută, stejarul15 la sută, alte esenţe tari 43 la sută şi alte esenţe moi 16 la sută. Pădurea Dobrovăţ poate oferi, anual, 10.650 mc de lemn. Doar raderea de pe faţa pământului a 40 de hectare înseamnă, la cel puţin 200 mc de lemn la hectar, că norma anuală a fost acoperită numai într-o singură exploatare.
Curtea de Conturi: sute de mii de hectare dispărute
Un raport al Curţii de Conturi referitor la starea pădurilor din România a evidenţiat, acum doi ani, că în 23 de ani au dispărut fără urmă 366.000 de hectare. Paguba produsă de raderea pădurilor se ridică la peste 5 miliarde de euro. Acelaşi raport a arătat că 600.000 de hectare s-au retrocedat sau urmează a fi retrocedate cu încălcarea legii, iar 500.000 de hectare de pădure sunt în prezent nepăzite.