Lucrările la construcţia unui drum i-au revoltat pe sătenii din comună. Ei acuză Primăria şi pe constructori că le-au luat abuziv terenuri agricole şi din curţi pentru a realiza şoseaua.
Autorităţile din Balş ar putea intra în Cartea Recordurilor în privinţa modului în care cheltuie banii europeni. După ce au construit un parc într-o zonă inundabilă, acum asfaltează drumurile dintre tarlalele cu porumb ale sătenilor. Pentru că le încurca proiectul, au decis să mute o fântână şi să dărâme câteva garduri ale oamenilor.
Cu fântâna în mijloc
„Modernizarea drumurilor de exploataţie agricolă”. Aşa se numeşte proiectul de la Balş. Practic, Primăria a decis să asfalteze, din bani europeni, drumurile care delimitează câmpurile cultivate cu porumb sau grâu. Caii cu plug care vor intra în toamnă la arat vor merge pe drum asfaltat, iar suma alocată pentru asta este de aproximativ 1 milion de euro. Din aceşti bani trebuie asfaltaţi şase kilometri împărţiţi în două proiecte, unul de doi, iar celălalt de patru kilometri. Câştigător al licitaţiei organizate de actualul primar a fost Eky Sam Târgu Frumos, care a şi început lucrările în urmă cu aproximativ o lună. Surpriză, însă! Constructorul a constatat că drumul care trebuie asfaltat este mai îngust decât cel din proiect. Astfel, pentru un drum pe care se intra cu căruţa, proiectul prevede o lăţime de peste 7 metri, din care 4,1 metri de asfalt, iar diferenţa trebuie să o constituie acostamentul şi scurgerea pentru apa pluvială. În plus, drumul asfaltat trebuia să treacă prin curţile unor săteni şi peste o fântână.
Mariei Foca (85 de ani) i-au dărâmat gardul cu buldozerele. Şi-a făcut altul, dar a costat-o 1.000 de lei. Mai mult, din cauza diferenţei de nivel, ograda femeii ar putea fi inundată la prima ploaie abundentă
A leşinat în drum
Una dintre gospodăriile afectate de „lucrare” este a Mariei Foca, o bătrână singură, în vârstă de 85 de ani. Femeia spune că i s-a mutat forţat gardul cu aproape 1 metru, iar urmele fostei fundaţii confirmă acest lucru. „Au venit şi mi-au spus să mut gardul pentru că n-au loc pentru drum. Mi-au dat 10 saci de ciment, o maşină de balastru şi nişte plasă. Păi, drumul nu-l fac pentru mine, că la mine mai intră numai popa din sat”, spune femeia. Din pensia de 350 lei lunar, femeia a găsit resurse să plătească un sătean care să-i facă un alt gard. Spune că a costat-o 1.000 de lei, iar nemulţumirea ei atinge paroxismul. „Ei au distrus gardul meu, n-am apucat să-l mut. Când am văzut ce fac din poartă şi gard am leşinat. M-au lăsat acolo, în drum. Ei m-au anunţat să-mi mut gardul cu o săptămână înainte, dar eu pot, la 85 de ani, să mut singură gardul?”, se plânge femeia.
Explicaţii halucinante
Materialele de construcţie pentru noul gard al femeii au fost date de Eky Sam şi nu de Primărie. „Aşa este, noi am dat materialele de construcţie pentru a putea lucra în linişte. Am mutat şi o fântână care era în drum, i-am făcut omului altă fântână în curte. Problema e că ei au intrat abuziv pe acea suprafaţă de teren atât cu curţile, cât şi cu zona cultivată. Unii ar vrea să pună porumb şi în drum”, susţine Ionel Echimov, managerul Eky Sam. De cealaltă parte, viceprimarul Vasile Acatrinei se încurcă în explicaţii legate de regimul de proprietate al terenurilor. El susţine ba că sătenii au ocupat abuziv nişte spaţii, ba că ei şi-au dat de fapt acordul pentru lucrări. „Gardul era lângă rândul de vie (la 3-4 metri de drum, n.r.), iar prin ’92 au mutat gardul. Era perioada aia de haos”, explică Acatrinei.
Ionel Echimov, managerul Eky Sam, e preocupat să termine lucrarea şi mai puţin, de revolta ţăranilor
Diferenţă de nivel
Drumul asfaltat prin câmp are probleme încă de la casa Mariei Foca. Chiar şi mutate, gardurile nu permit realizarea acostamentului şi a unui sistem de scurgere a apei pluviale. „Avem pantă spre partea opusă casei doamnei în cauză, acolo se va face sistemul de scurgere”, susţine inginerul de şantier. În curtea Mariei Foca nu se mai poate intra însă decât pe jos din cauza diferenţei de nivel care depăşeşte o jumătate de metru. „Am un băiat, la Hârlău. El nu mai poate veni la mine cu maşina. Dacă lasă maşina în drum, îl blochează că e îngust. În curte nu poate lăsa maşina pentru că nu are cum să intre”, explică femeia. În plus, bătrâna se teme că la prima ploaie apa scursă de pe drum îi va inunda curtea şi casa.
Pe o distanţă de doi kilometri se află aproximativ 70 de proprietari, iar majoritatea protestează, susţinând că muncitorii le-au luat din teren pentru a face drumul
Sătenii, furioşi
Viceprimarul Vasile Acatrinei este convins că sătenii fac scandal în speranţa că vor obţine despăgubiri din partea autorităţilor locale. El spune că există hărţi cadastrale care confirmă faptul că oamenii au intrat abuziv pe terenul Primăriei, şi că autorităţile nu au comis niciun abuz. Cu toate acestea, pe o distanţă de doi kilometri se află aproximativ 70 de proprietari, iar majoritatea protestează şi îi ameninţă pe muncitorii de la Eky Sam care fac loc pentru şosea prin porumbul nerecoltat. „Trebuie să intrăm şi să facem loc pentru acostament, dar avem probleme cu proprietarii. Vin, ne ceartă, ne ameninţă de parcă am fi noi vinovaţi de ceva. Trebuie să lucrăm la 1,5 metri de şosea de fiecare parte”, explică un muncitor de pe utilajele constructorului.
„Am mai avut astfel de cazuri, în care oamenii spuneau că e pământul de la bunicu’. Când primarul a scos hărţile cadastrale, oamenii s-au potolit. Mulţi s-au molipsit de la televizor, unde au fost anunţate despăgubiri astronomice la construcţia de autostrăzi. De la Balş nu am avut însă nicio sesizare până acum”, Liviu Bulgaru, director APDRP
Parc în zonă inundabilă
Comuna Balş a devenit cunoscută în ţară anul trecut, când un parc proaspăt inaugurat a fost inundat de un iaz din apropiere. Construit într-o zonă inundabilă, parcul a costat peste 700.000 lei, iar banii au provenit de la Uniunea Europeană, prin Ministerul Mediului. Primarul de atunci, Constantin Apostol, explica pentru 7est că nu a ştiut că zona e inundabilă. Mai mult, el a susţinut că a depus mai multe proiecte, iar cel legat de parc a fost aprobat cu prioritate. Şi acest proiect al drumului a fost întocmit tot de Constantin Apostol, dar derulat de actualul primar, Constantin Cibotaru.
