Mass-media din România a relatat pe larg, în data de 27 august, despre începerea lucrărilor la gazoductul Iaşi – Ungheni, inaugurate atât în România, cât şi în Republica Moldova, de o delegaţie condusă de Victor Ponta. La două zile de la trecerea oficialilor, firmele contractate şi-au strâns utilajele, ţevile şi muncitorii şi au dispărut de pe malul românesc al Prutului.
Premierul Victor Ponta a ajuns la Iaşi pe 26 august, în fruntea unei delegaţii oficiale consistente, pentru a inaugura oficial lucrările de construire a gazoductului Iaşi – Ungheni.
Punctul zero al şantierului pe malul românesc al Prutului este Rediu, o localitate aflată la 10 kilometri de municipiul Iaşi, loc în care delegaţia oficială a fost condusă pentru a inspecta lucrările.
Şefii firmelor contractate pentru realizarea proiectului şi oficialităţile locale din Iaşi au asigurat un spectacol fastuos pentru vizita primului ministru, cu maldăre de conducte pregătite pentru a fi băgate în pământ, zeci de utiljate gata de treabă, muncitori optimişti, care „au efectuat” probe de măiestrie în sudarea conductelor chiar în timpul vizitei delegaţiei de la Guvern.
În timpul vizitei oficiale, muncitori erau toți prezenți pe șantier și lucrau cu spor (Foto: Adevărul)
„Până acuma, de ani de zile, am tot vorbit cum facem noi conductă şi n-a făcut nimeni nimic. Eu am vrut să văd acum că începem lucrările, vreau să văd în decembrie dacă s-au ţinut de cuvânt constructorii”, a spus Victor Ponta în faţa ziariştilor.
La doar două zile, însă, de la trecerea delegaţiei oficiale, pe şantierul de la Rediu n-a mai putut fi găsit decât un paznic al unei firme private. Toate conductele au dispărut, la fel ca şi majoritatea utilajelor aliniate pentru vizita şefilor de la Guvern, anunță jurnaliștii de la Adevărul.
Au trecut doar două zile și pe șantier au rămas câteva utilaje și nicio urmă de constructori
„N-am mai văzut pe nimeni să lucreze. Când a venit Ponta, ăştia s-au apucat de sudat un pic. După ce-a plecat le-au tăiat, le-au încărcat pe utilaj şi au plecat. N-a mai venit nimeni după aceea. Asta e România!”, a declarat paznicul de şantier de la Rediu pentru postul Tele M.
Pe 27 august, la o zi de la inaugurarea de la Iaşi, delegaţia oficială s-a deplasat în Republica Moldova, la Ungheni, pentru inaugurarea de pe malul celălalt al Prutului. Surse din administraţia judeţeană a Iaşiului susţin că firmele responsabile de proiect ar fi încărcat toate conductele şi le-ar fi transportat la Ungheni, pentru spectacolul inaugural programat a doua zi.
„Noi am făcut proiectul, l-am predat, nu mai este problema noastră. E răspunderea constructorului. Întrebaţi la ANRM”, ne-a declarat succint Maricel Popa, secretar de Stat Ministerul Economiei. ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) este autoritatea subordonată primului ministru responsabilă cu supravegherea implementării proiectului.
„Nu le-au încărcat în utilaje (conductele – n.r.), le-au depozitat la câţiva kilometri, într-un loc unde pot să le asigure paza. E obligat să se lucreze acolo, obligat! Fiţi siguri că lucrarea e demarată şi se va începe. Sunt încă lucrări de şantier, se fac în ateliere… Au un termen exact, la finele anului să fie gata, deci nu se pune problema de… Tot proiectul, pe ambele maluri, va fi gata până în decembrie anul acesta”, a explicat Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.
La Rediu, totul seamănă cuo zonă abandonată definitiv
În ciuda insistenţelor, n-au reuşit să obţinem punctul de vedere al reprezentanţilor uneia dintre cele trei firme din consorţiul româno-austriac, care a câştigat licitaţia pentru implementarea proiectului, evaluat la 26,5 milioane de euro. Este vorba despre societăţile JV Habau Pipeline Systems SRL Romania (fondator fiind Habau Hoch-und Tiefbaugesellschaft m.b.H. Austria), Inspet SA România şi IPM-Partners SRL România, ultimele două fiind firme cu sediul în Ploieşti.
Gazoductul Iaşi – Ungheni va avea o lungime de 43,2 kilometri, dintre care 11 kilometri pe teritoriul Republicii Moldova. La finalul proiectului, România ar urma să vândă anual Republicii Moldova în jur de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz metan, fapt care va conduce la reducerea dependenţei Basarabiei de Ucraina, care exportă gaz metan prin intermediul gigantului Gazprom.
(Sursa: adevarul.ro)
