Sedcom, Arcadia şi Ravioli sunt firmele din Iaşi care au văzut cum li se topesc finanţările în faţa ochilor. Concluzia: n-a fost conspiraţie, a fost prostie. Nicuşor Păduraru a explicat cum a reuşit să-şi înregistreze cererea de finanţare pe schema Minimis, în Miercurea Neagră, când 20.000 de firme au blocat serverele Ministerului de Finanţe. Deşi se ştia că e disperare în ţară după aceşti bani, câte 200.000 de euro nerambursabili, şefii din minister se aşteptau ca înscrierile să dureze două luni! Dar totul s-a blocat în cinci minute.
Cel puţin trei firme ieşene au pierdut sume importante de bani în urma anulării procedurii privind acordarea ajutorului de minimis. Sumele sunt impresionante, iar cele trei societăţi s-au înregistrat la diferenţă de mai puţin de un minut.
Minimis de 500 milioane de lei
O banală procedură de selecţie a unor dosare s-a transformat săptămâna trecută în ceea ce ar putea fi cel mai mare scandal al anului din Ministerul de Finanţe. Potrivit estimărilor guvernamentale iniţiale, de ajutorul de minimis ar fi urmat să beneficieze circa 2.000 de firme din toată ţara. Banii, în sumă totală de 500 milioane lei, sunt alocaţi ca ajutor nerambursabil pentru realizarea de investiţii. Principiul de selecţie a fost acela de „primul venit, primul servit” iar oficialii au stabilit ca dată de depunere a cererilor perioada 28 august-31 octombrie. Pe 28 august însă, chiar la deschiderea procedurii de depunere electronică a solicitărilor, serverele Ministerului de Finanţe (MFP) au clacat şi acuzaţia a fost de fraudă.
Activităţile de producţie din România, blocate odată cu serverele de la Ministerul de Finanţe
Ministerul prevăzuse două luni de înscriere
Oficialii din minister au acuzat suprasolicitarea sistemului dar propriile comunicate, postate pe site-ul ministerului, indică faptul că au organizat prost selecţia. „Pentru asigurarea cadrului legal necesar (…) şi pentru evitarea supraîncărcării infrastructurii informatice, prima sesiune de depunere a Cererilor de acord pentru finanţare se va derula în perioada 28.08.2013-31.10.2013”, se arată într-un comunicat din 22 august. Aşadar, conducerea Ministerului de Finanţe a păstrat principiul „primului venit” pentru selecţie dar a acordat un timp de depunere a cererilor de peste două luni.
„Au învăţat să facă proiecte”
Dacă şefii din MFP au neglijat interesul crescut al firmelor pentru finanţare guvernamentală sau europeană, decidenţii locali sunt conştienţi de fenomen. „Foamea de bani a firmelor nu a început acum, ea este dintotdeauna. În ultima perioadă însă, IMM-urile au învăţat să facă proiecte. În cazul schemei de minimis finanţarea este de 100% şi cererile sunt mai multe, pentru că nu există cofinanţarea din partea firmei. Noi, de exemplu, derulăm programe cu cofinanţare”, a explicat Narcis Tăbăcaru, şeful Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC) Iaşi.
Se acuză incompetenţa
Pentru că înscrierile pe site-ul MFP au funcţionat doar câteva minute, s-a construit un adevărat scenariu privind dirijarea fondurilor spre anumite firme. Ministerul a anunţat anchete inclusiv din partea STS şi a anulat procedura. Paradoxal, un fost deputat PDL de Iaşi s-a situat pe o poziţie diametral opusă şi a încercat să analizeze cauzele blocajului.
„Voi da trei elemente cu caracter diferit, pe care puteţi să le puneţi unde vreţi voi pentru a înţelege sau nu ce s-a întâmplat. O estimare a potenţialilor doritori: doar în Bucureşti de la Fisc au fost cerute pentru acest program peste 3.500 de certificate privind lipsa datoriilor. Cum fondul e limitat, destinat doar pentru circa 500 de aplicanţi ce vor suma maximă, e clar că la nivel naţional sunt peste 20.000 de firme cu potenţial interes, adică o competiţie de 40 pentru o finanţare”, a scris Nicuşor Păduraru.
Fostul prefect Nicuşor Păduraru a stat cu degetul pe F5 până s-a înroşit tasta. Şi a reuşit să se strecoare prin serverele ministerului
F5, tasta norocoasă
O a doua problemă semnalată de fostul deputat PDL este legată de modul în care se accesa pagina. „Un caz concret, pe viu, curat 100%. Sunt în ipostaza de a relata cum a decurs înscrierea într-un caz norocos, fără nicio legatură cu scenariile demente lansate de unii. La ora 8.30 fix computerul era pregătit de introducere date, fiind deja pe site. Cu o zi înainte, instrucţiunile fuseseră citite cu maximă atenţie, ştiind că timpul la acest gen de înscriere electronică e extrem de important. Primele încercări au dat erori. E evident că serverul era suprasolicitat. Ce nu au înţeles mulţi era că revenirea la lansarea primului meniu te introducea din nou la coadă şi o luai de la zero pentru că nu ţi se păstrau datele transmise. Secretul a fost utilizarea funcţiei refresh cu insistenţă la fiecare etapă. Plus răbdare. Şi a mers, înscrierea a funcţionat”, a adăugat Păduraru.
Trei firme ieşene „norocoase”
Cea de-a treia problemă identificată este aceea a softului folosit, care a permis înregistrări de date eronate. „Concluzia mea e că nu există probe care să susţină o fraudare generală la înscriere în acest program. Existenţa acelor erori în tabelul final şi „norocoşii” care au reuşit să se înscrie fără „pile” anulează teoriile unei conspiraţii privind un aranjament generalizat”, conchide Nicuşor Păduraru.
La o simplă consultare a listei celor care au reuşit să depună cererile, din Iaşi sunt cel puţin trei firme care reuşiseră să obţine sume importante prin schema de minimis. Decizia de a anula procedura le scoate acestora, practic, banii din conturi.
Trei firme din Iaşi au văzut cum le zboară 2,5 milioane de lei din conturi
Cu numărul de ordine 329, Tipografia Sedcom Libris SA Iaşi a reuşit să se înregistreze la ora 08:34:43, adică cu puţin timp înainte de blocarea serverelor. Proiectul pentru care s-a depus cererea este de 978.000 lei, din care fusese aprobată finanţare de 868.000 lei.
La doar 3 secunde distanţă, dar cu numărul de ordine 343, site-ul MFP a înregistrat cererea Arcadia Policlinic SRL Iaşi. Finanţarea obţinută de Arcadia a fost de 853.000 lei.
O altă firmă ieşeană care a reuşit să se înregistreze este Ravioli Design SRL. Cu sediul pe stradela Uzinei, firma are ca obiect de activitate producţia de băuturi răcoritoare iar înregistrarea pe site a fost făcută la ora 08:35:04. Suma pentru Ravioli Design a fost de 848.000 lei.
Rămas cu gura căscată după scandalul Minimis, ministrul Chiţoiu a revenit a doua zi cu o veste bombă, ca să uite lumea de supărare: reducerea CAS
Listă cu probleme
Lista societăţilor care au reuşit să se înscrie în cadrul procedurii ridică însă mari suspiciuni. BZI a dezvăluit că pe listă se află firma fratelui lui Cristian Adomniţei şi a unui parlamentar de Botoşani. Mai mult, unel
e firme sunt înfiinţate în urmă cu doar câteva luni. O analiză sumară indică însă şi alte probleme.
Taina Maramureşului SRL a fost înfiinţată în vara anului trecut, era deja pe pierdere şi făcuse datorii de peste 230.000 lei. A ocupat poziţia 162, cu o finanţare de 775.000 lei.
Interesant este şi faptul că înregistrările par să fi venit în pachete, adică firme cu acelaşi domeniu de activitate au depus exact în acelaşi timp cererile. La 08:32:14 sunt înregistrate 3 firme, dintre care două sunt de construcţii. La 08:34:22, din patru firme înscrise, două au activitate medicală, iar la 08:34:53, din cinci firme înregistrate, patru au ca domeniu de activitate construcţiile.
Așteptare maximă pe schema Minimis
Prin această schemă IMM-urile pot primi până la 200.000 de euro ca ajutor financiar nerambursabil. Nu pot aplica firmele din domeniul pescuitului şi acvaculturii sau firmele din agricultură. Pentru eligibilitate, o firmă nu trebuie să fi primit acest ajutor în ultimii 3 ani şi să nu înregistreze debite restante la bugetele componente ale bugetului consolidat.
În plus, după acordarea ajutorului, aceasta trebuie să creeze 5 sau 7 locuri de muncă, în funcţie de suma primită. Banii sunt alocaţi pentru realizarea de construcţii noi, achiziţia de construcţii, achiziţia de echipamente tehnologice, de aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare, de mijloace de transport neînmatriculabile, pentru susţinerea activităţii întreprinderii, precum şi de echipamente IT.
Cum au mers celelalte programe pentru IMM-uri
Ajutoarele financiare pentru IMM-uri vin prin intermediul mai multor instituţii. Sute de firme au primit bani prin OTIMMC. „Pot spune că programul Kogălniceanu a avut un succes deosebit. Prin acest program garantăm creditarea şi subvenţionăm dobânda. Cred că principala problemă a IMM-urilor este lipsa de creditare”, suţine Narcis Tăbăcaru, şeful OTIMMC.
Pentru femeile manager s-au dat 30 de finanţări la nivel regional. Pe programul de susţinere a meşteşugarilor au fost 61 de beneficiari pe total regiune, din care trei din judeţul Iaşi. Pentru comerţ şi servicii s-au dat 24 de finanţări, iar pentru tinerii antreprenori au fost aprobate 19 proiecte. Pe programul „Mihail Kogălniceanu”, de susţinere a IMM-urilor au fost 385 de beneficiari în cele şase judeţe ale Regiunii Nord-Est, din care 79 au obţinut ulterior o prelungire a liniei de creditare.
