La Iaşi, niciuna dintre fundaţiile pentru protecţia animalelor nu primeşte bani pentru a strânge maidanezii de pe stradă. Au doar simplul rol de observator, pe lângă echipele de hingheri ale Salubris. O singură fundaţie are tot circuitul, de la adunatul câinilor din oraş până la sterilizare şi adopţie, dar fondurile provin de la ONG-uri din Franţa şi Elveţia. E însă doar o picătură de pipetă: capacitatea padocului de la Ţigănaşi e de 200 de locuri, iar cuştile se vacantează doar prin adopţie. Acum, întreaga capacitate e ocupată.
Se estimează că în acest moment, pe străzile din Iaşi, sunt între 5.000 şi 7.000 de maidanezi. Şefii ong-urilor susţin că numărul mare de câini de pe străzi provine de la ieşenii care locuiesc la case şi nu-şi sterilizează animalele.
Doar rol onorific
4 lei pe zi este preţul pe care Primăria Iaşi îl plăteşte zilnic pe mâncarea fiecărui câine fără stăpân aflat în padocul de la Miroslava. Cu o capacitate de 300 de cuşti, padocul Primăriei este supravegheat de o asociaţie din Iaşi: Sfântul Mucenic Trifon. „Singurul nostru rol acolo este de a supraveghea autorităţile că nu maltratează animalele, că acestea au hrană şi sunt tratate corect. În rest, tot ce se întâmplă acolo se face cu angajaţii Primăriei, pe banii Primăriei”, a declarat Cătălina Cijevschi, reprezentanta Asociaţiei Sfântul Mucenic Trifon.
Aceasta a precizat că asociaţia pe care o reprezintă nu beneficiază nici de fonduri publice, nici de bani de la organizaţii similare străine. „Ne asigurăm că toate animalele aduse la padoc au hrană. Alocaţia de hrană pentru fiecare câine, pe zi, este de 4 lei. La 10 zile, padocul de la Miroslava consumă cam o tonă de mâncare de câini. Asociaţia nu este implicată financiar. Singurele fonduri ce ne sunt repartizate anual sunt cele din procentul de 2% din impozite. Restul banilor Asociaţiei sunt fondurile noastre proprii, banii din buzunarul nostru”, a mai spus Cătălina Cijevschi.
Cătălin Pavaliu, de la Adăpostul Clopoţel din Ţigănaşi, spune că cele mai multe adopţii sunt făcute de străini
Îi aruncă la tomberon
Deşi discuţiile din spaţiul public din ultima vreme prezintă eutanasierea ca o soluţie nouă ce nu a fost aplicată, realitatea este cu totul alta. „Sunt eutanasiaţi câini şi acum. Cei bolnavi, cei agresivi sunt omorâţi. Se întâmplă asta şi la Iaşi şi nu are nimeni nimic împotrivă. Nu înţeleg însă de ce este prezentat acest lucru ca fiind o noutate. Se face asta de 10 ani. Sunt câteva oraşe în ţară unde sunt omorâţi doar cei cu probleme. Printre oraşele astea este şi Iaşul. În restul ţării câinii sunt omorâţi demult şi fără niciun rezultat. Şi asta pentru că cei mai mulţi pui nu provin din maidanezi, ci de la câinii din curţile oamenilor. Când le fată căţeaua, iau puiii şi-i aruncă la tomberon”, a precizat Cătălina Cijevschi.
Între 5.000 și 7.000 de maidanezi ar fi pe străzile Iaşului, potrivit ultimelor estimări
Sterilizare la curţi
Câinii maidanezi sunt adunaţi de pe străzile oraşului de hingherii de la Salubris. Sunt aduşi în padocul de la Miroslava, unde sunt trataţi, dacă au boli şi, ulterior, sterilizaţi. Însă rata de prindere şi sterilizare e mult sub cea de înmulţire. Cei care sunt accidentaţi sau au boli incurabile sunt eutanasiaţi. După o perioadă în care sunt ţinuţi în padoc, în speranţa că vor fi adoptaţi, sunt retrimişi pe stradă. „Insistăm foarte mult că sterilizarea câinilor fără valoare chinologică din curţi este soluţia pentru rezolvarea problemei. La Miroslava s-a format o echipă mobilă care merge din poartă în poartă pentru asta. Şi nu costă nimic, totul este gratuit. Cei mai mulţi maidanezi provin din curţile oamenilor”, a mai spus Cătălina Cijevschi.
Adopţii internaţionale
O altă fundaţie din Iaşi, Sky, deţine un padoc de 200 de locuri la Ţigănaşi. Fondurile fundaţiei provin din donaţii ale unor organizaţii de protecţia animalelor din Elveţia şi din Franţa şi oamenii ei strâng câini din Iaşi, independent de activitatea Salubris. „Diferenţa este că noi îi avem aici pe o perioadă nedeterminată, până când sunt adoptaţi. Nu-i trimitem înapoi pe stradă, ci le asigurăm cazare până când vor fi adoptaţi. Aici este o problemă, pentru că cele mai multe adopţii le facem cu ajutorul străinilor. În ultimele şase luni cred că abia trei sau patru adopţii s-au făcut în România. Din 2007 s-au făcut peste 1.000 de adopţii, majoritatea în străinătate”, a declarat Cătălin Pavaliu de la Adăpostul Clopoţel din Ţigănaşi. Fundaţia Sky, cea care deţine Adăpostul Clopoţel, ţine acum în padocul de la Ţigănaşi 150 de câini, 50 de pisici, cinci cai şi doi măgari.
La adăpostul de la Ţigănaşi sunt cazate şi 50 de pisici
Exemplul vine de la Oradea
Oradea a reuşit să rezolve, cu ajutorul adăposturilor de animale, sterilizărilor şi eutanasierilor, problema maidanezilor. Primăria din localitate a anunţat recent că acum mai sunt pe străzi maxim 200 de câini maidanezi.