Veterinarul care de 6 ani a sterilizat 1.800 de câini pentru Salubris dă sentinţa: trebuie intrat în toate curţile ieşenilor. Trebuie mers din casă în casă, cu Poliţia la uşă, şi obligaţi proprietarii să-şi sterilizeze animalele, spune Felix Prescorniţă. În Occident, doar aşa s-a rezolvat problema. În Iaşi s-au strâns 50.000 de câini de pe străzi, dar rata de înmulţire e mai mare. Ieşenii au început să primească înştiinţări de la Primărie: cine nu-şi castrează câinele primeşte amendă între 500 şi 1.500 de lei.
Dezvăluire surprinzătoare: în Iaşi nu sunt mai mult de 2.000 de maidanezi. Aşa susţin cei de la Salubris şi aşa spune şi veterinarul care, de 6 ani, sterilizează câini pentru acest serviciu. Dar revelaţie este alta: în tot acest timp au fost strânşi de pe străzile din Iaşi peste 50.000 de patrupede, sugerând că rata de înmulţire a câinilor este atât de mare încât, aşa cum s-a lucrat până acum, nu ajungi niciodată să-i elimini pe toţi. „În fiecare cartier, n-am numărat mai mult de 200 de câini”, afirmă Livioara Rotariu, şefa Padocului Miroslava. Însă, tot ea recunoaşte că, dacă nu-i strângi pe toţi, apar anual câteva mii de noi exemplare. „Cei care scapă de hingheri refac imediat populaţia canină de pe străzi. E o cursă continuă”, punctează Rotaru.
Castrare şi eutanasiere
Veterinarul Felix Prescorniţă castrează câini pentru Salubris şi spune că isteria împotriva maidanezilor este prost orientată. „Nu vor dispărea brusc câinii de pe stradă dacă se va eutanasia masiv. În Vest se eutanasiază, dar se merge în paralel pe programe compleze de sterilizare. Dacă nu facem sterilizări în masă, metodic, casă cu casă, nu vom ajunge nicăieri”, spune el.
Prescorniţă operează într-un atelier mobil al Salubris, care este staţionat în această perioadă pe strada Simion Bărnuţiu, lângă Bojdeucă. Castrarea câinilor este gratuită, iar ţinta veterinarului sunt câinii de la casele din zonă. „Una dintre sursele câinilor de pe stradă o reprezintă aceste case. Câinii de înmulţesc în curte, proprietarul păstrează un pui sau doi, iar pe restul îi aruncă pe CA Rosetti sau pe la containere. Dacă îi facem să înţeleagă că e mai bine să sterilizeze animalele, o parte din problemă e eliminată”, consideră Felix Prescorniţă.
Primăria a trimis înştiinţări ultimative pentru sterilizarea câinilor. Aceşti copii au fost trimişi de părinţi să castreze căţelul la cabinetul mobil din Sărărie
10-15 sterilizaţi săptămânal
În cei 6 ani de când lucrează pentru Salubris, Prescorniţă a sterilizat peste 1.800 de câini. A reînceput acţiunea în clinica mobilă imediat după Paşte, şi a convins până acum aproape 150 de ieşeni să-şi sterilizeze câinii. „Am avut perioade cu câte un câine sau doi pe zi dar, după tragedia de la Bucureşti, au crescut cererile. Ajungem la 10-15 câini pe săptămână. Eu cred că trebuie mers din casă în casă, cu poliţia, pentru a steriliza toţi câinii. Nu vrei să-l sterilizezi, atunci plăteşte pentru el un impozit consistent”, spune veterinarul.
Se înmulţesc exponenţial
Legea care permite eutanasierea câinilor nu va face să dispară animalele din stradă peste noapte. Directorul adjunct al DSVSA Iaşi, Vasile Gaboran, spune că trebuie luată în calcul rata de înmulţire a câinilor. „O femelă poate făta şi la vârsta de 8 luni, iar numărul puilor poate ajunge chiar la 10 sau 12. Nu e fantezist să presupui că o căţea poate da naştere chiar şi la 20 de pui pe an”, explică Vasile Gaboran. În cazul în care rata de capturare a animalelor este mai mică decât rata lor de înmulţire, maidanezii nu vor dispărea de pe străzi. „Cine ştie câte femele nesterilizate sunt? Trebuie luaţi în calcul şi câinii care vin din Zona Metropolitană, din comunele vecine”, spune Gaboran.
Medicul Felix Prescorniţă a sterilizat cei mai mulţi câini din Iaşi, în această rulotă transformată în cabinet mobil
Oficialii spun că mai sunt 2.000
„Faceţi un calcul simplu, că nu e greu. Sunt 7 cartiere ale oraşului şi în fiecare sunt circa 200 de câini. Mai mult de 2.000 de câini nu au cum să fie pe stradă, iar mulţi dintre aceştia sunt sterilizaţi”, explică dr. Livioara Rotariu. Padocul de la Miroslava are o capacitate mică, de circa 300 de capete, şi, dacă datele prezentate de Livioara Rotariu sunt corecte, dechiderea padocului de la Tomeşti ar rezolva în mare parte problema câinilor vagabonzi din Iaşi.
500 de femele pot „produce” 10.000 de pui
În acelaşi timp însă, dacă pe străzile Iaşului sunt doar 2.000 de câini şi jumătate dintre aceştia sunt nesterilizaţi, numărul patrupedelor este greu de redus. Luând în calcul 1.000 de câini nesterilizaţi din care 500 ar fi femele, ar putea rezulta chiar şi 10.000 de pui într-un singur an. Dintre aceştia, nu toţi supravieţuiesc dar tot rămân pe străzi câteva mii de câini fără stăpân care se înmulţesc în acelaşi ritm.
De cealaltă parte, Livioara Rotariu susţine că numărul câinilor capturaţi, sterilizaţi sau eutanasiaţi este impresionant. „Am gestionat în ultimii 6 ani circa 50.000 de câini. Peste 30.000 au fost sterilizaţi, iar restul au fost eutanasiaţi pentru că erau bolnavi sau agresivi, sau au murit din cauze naturale”, spune Rotariu.
Plan din 2007 ţinut la sertar de politicieni
Iniţiativele specialiştilor au fost respinse de calculele politice. În 2007, DSVSA Iaşi a întocmit un plan de măsuri în strânsă legătură cu cerinţele pentru integrarea în UE. Documentul a fost trimis la ANSVSA, la Prefectură, dar şi către toţi parlamentarii, însă a sfârşit prin a zace prin sertare. Măsurile propuse la acea dată de specialiştii ieşeni sunt identice cu legea care a fost adoptată recent privind eutanasierea câinilor.
Astfel, câinii capturaţi urmau să fie ţinuţi 14 zile, după care să fie eutanasiaţi. Se mai prevedea cartografierea câinilor, împărţirea oraşelor în cvartale de 1 km pătrat, înregistrarea tuturor patrupedelor. Instituţiile şi societăţile comerciale n-ar fi avut voie să ţină mai mult de patru câini în curte, vaccinaţi, deparazitaţi şi sterilizaţi.
