Pe baza unor tragedii ce au îngrozit societatea în urmă cu zeci de ani, legislația în domeniul protecției copilului este drastică. Copiii se plâng de mediul ostil de-acasă și se declanșează anchete foarte serioase. „Nu ai voie să-i pedepsești fizic, să-i umilești verbal sau psihic”, explică ieșeanca, ea însăși educatoare la Oslo.
Scandalul „Bodnariu”, cazul celor cinci copii ai unui cuplu mixt, româno-norvegian, care au fost reţinuţi de autorităţile nordice pe motiv că părinţii îşi educau copiii prin presupuse corecţii fizice şi îndoctrinare religioasă, au stârnit o furtună de comentarii pro şi contra. 7EST vă prezintă părerea unei ieşence în vârstă de 37 de ani, Daniela C., ce locuieşte în Oslo din 2004, a urmat cursurile Institutului Pedagogic din Oslo şi lucrează în învăţământul preşcolar de 8 ani.
Lege foarte drastică
Legislaţia norvegiană în domeniul protecţiei copilului este una destul de dură, dar îşi are originea într-o serie de tragedii petrecute în această ţară în urmă cu câteva decenii. E vorba de abuzuri care au îngrozit societatea, disipată în comunități mici de-a lungul coastei la Marea Nordului.
„Legea Protecţiei Copilului (Barneloven) spune că părinţii au principala responsabilitate de creştere a copilului. Părinţii nu au voie să îşi pedepsească fizic copiii, să îi umilească verbal sau psihic. În Norvegia, a devenit ilegală pedepsirea fizică a copiilor încă din 1972. În Norvegia, autorităţile nu au dreptul, sub nicio formă, să dezvăluie detalii despre un anumit caz. Aici vorbim nu numai de Barnevern (Protecția Copilului – n.r.), dar și de Poliţie, foruri administrative etc.“, ne spune ieșeanca din Norvegia.
Autoritățile norvegiene prezintă placid cazul, fără să ofere detalii, conform unei legislații dure privind confidențialitatea
Contează ce spun copiii
Potrivit Danielei, în legislaţia protecţiei copilului din Norvegia se pune mare accent pe ce spune copilul: „Copiii în Norvegia au dreptul să îşi spună cuvântul şi ceea ce spun ei e luat în considerare – rett til medvirkning. Din ce ştiu eu, în cazuri ca cel al familiei Bodnariu, Barnevern ia copiii doar în momentul în care părinţii fie şi-au bătut copiii, fie au creat un mediu ostil acasă, fie au comis abuzuri de natură sexuală. Copiii pot fi luaţi fără o consiliere sau o discuţie prealabilă cu părinţii, dacă acei copii au făcut ei înşişi reclamaţie. Dacă acel copil nu vrea să fie îndoctrinat religios, cum e cazul Bodnariu, şi spune cuiva la şcoală, cadrul didactic are obligaţia să ia măsuri.“
Nu s-a făcut mare caz în Norvegia
Educatoarea ieşeancă a adăugat că în Norvegia nu s-a făcut mare tam-tam legat de acest caz şi că a fost prezentat doar ca o simplă ştire, la fel şi protestele din România şi din celelalte ţări.
„Aici a fost un reportaj pe NRK (post de televiziune norvegian –n.r.), la ştirile zilei. Nu s-a făcut mare caz. Au fost prezentate şi demonstraţiile din alte ţări şi s-a spus că protestele sunt organizate în sprijinul acelei familii şi că Barnevern e acuzat de părinţi. Atât! Nu s-a făcut niciun fel de speculaţie pe acest subiect. Astfel de cazuri nu se întâmplă foarte des şi, de obicei, sunt luaţi copiii ce provin din familii din estul Europei şi locuiesc în Norvegia“, a menţionat Daniela C.
„Foarte multă manipulare în România“
Ieşeanca a mai precizat că în România cazul a fost prezentat doar din punctul de vedere al părinţilor şi că s-a încercat o dezinformare.
„Barnevern nu a comunicat că acei copii au fost daţi spre adopţie. Asta au spus părinţii, spre exemplu. Una se întâmplă aici şi altceva apare în presa românească. Atâta timp cât Barnevern şi şcoala nu au voie să furnizeze informaţii despre acest caz, nu se ştie decât ce spune o parte. În această situaţie este foarte simplu de făcut speculaţii“, apreciază rezidenta din Norvegia.
„De ce nu vorbeşte şi mama“
Pentru educatoarea ieşeancă acest caz ridică mai multe semne de întrebare: „Am văzut că familia prezintă atmosfera din casa lor ca fiind una armonioasă. Că ei cred în Dumnezeu. Dacă acele fete au fost obligate să repete nişte rugăciuni sau au fost obligate să meargă la biserică, statul intervine, așa e legea în Norvegia. E considerat un abuz. Acele două fete sunt adolescente şi s-au plâns la şcoală. În plus, mi se pare foarte ciudat de ce nu vorbeşte mama. În schimb, tatăl este foarte vocal. Ea cunoaşte societatea şi legile norvegiene. Cât priveşte îndoctrinarea religioasă, nu mă pot pronunța“.
Bodnariu este o familie mixtă româno-norvegiană. Fetele adolescente, fotografia fiind mai veche, s-au plâns la școală de regimul de acasă
Norvegia, un stat sigur unde să-ţi creşti copiii
Locuind de opt ani în Norvegia, pedagogul ieşean consideră că această ţară îţi asigură toate condiţiile să creşti un copil, dar tu, ca părinte, ai obligaţia să-I respecţi.
„A fost multă dezinformare în ţară. Adevărul a fost prezentat trunchiat, iar asta a dus la reacţia românilor din ţară. Eu cred că acei copiii au spus lucruri extrem de serioase de s-a ajuns în această situaţie. Nu cred că e rea voinţă în cazul de faţă, ci o comunicare defectuoasă. Barnevern nu a primit argumente corecte pentru ceea ce s-a întâmplat din partea părinţilor. Dar dacă părinţii au creat un mediu terorizant acasă, e genul de situație pe care statul norvegian nu-l tolerează. Ca pedagog, dacă aş avea îngrijorări în privinţa vreunui copil, l-aş observa timp mai îndelungat şi aş vorbi cu colegii şi cu şefa mea întâi. Asta e sigur. Norvegia, ca stat, e un loc foarte sigur să-ţi creşti copiii, dar trebuie să-i respecţi!“, a conchis Daniela.