Eldorado Gold suspendă dezvoltarea minei de cupru și aur de la Skouries, Grecia. Totodată a anunțat că este posibilă și închiderea activității la Olympos (mina de subteran deținută tot în regiunea Halkidiki) dacă guvernul grec nu va emite autorizațiile cerute. Vestea a generat un val de neîncredere în capacitatea companiei de a-și dezvolta proiectele miniere deținute pe teritoriul Uniunii Europene rezultând într-o scădere rapidă, cu 19%, a acțiunilor sale la bursă.
Compania low-cost, cunoscută pentru proiectele dezvoltate în țări unde alți operatori minieri au eșuat, este puternic pusă la încercare. Trebuie să justifice investitorilor pierderea a peste 300 milioane de dolari, cât s-a cheltuit la Skouries până în prezent. Decizia de suspendare nu a mai putut fi evitată după ce guvernul elen întârzie să elibereze autorizația de construire ce ar fi permis finalizarea uzinei de procesare. Proiectul minier Skouries a întâmpinat încă de la început opoziția comunității locale care vede mina drept o amenințare directă asupra resurselor de apă ale peninsulei Halkidiki, a treia cea mai populară destinație turistică din țară.
Aceste noi dificultăți financiare se adaugă pierderilor financiare înregistrate în 2015 de proiectele deținute în Uniunea Europeană. Eldorado dezvoltă în România proiectul în curs de avizare de la Certej, investiție aflată la limita rentabilității. În iunie 2015, Eldorado Gold își anunța acționarii privind deprecierea proiectului minier Certej ca urmare a scăderii valorii echipamentelor și terenurilor achiziționate odată cu mina Certej. Pierderea de aproximativ 250 milioane de dolari a fost anunțată în urma reevaluării bunurilor cumpărate, în condițiile în care operatorul minier a trebuit să admită public că valoarea lor de piață este mult mai mică. Pe de altă parte, compania a trebuit să plătească majorări de taxe în valoare de 63,5 milioane de dolari pentru investiția din Grecia.
Toate aceste pierderi financiare se produc în contextul în care prețul cuprului și aurului se tranzacționează la valori foarte mici pe piața mondială. “În condițiile în care prețul bunului este semnificativ mai mic decât costul său de producție, va fi foarte dificil pentru Eldorado să obțină finanțare pentru dezvoltarea unor noi mine – fie ele în Grecia sau România”, a declarat Roxana Pencea, dn partea Mining Watch România.
În urma anunțului făcut de Eldorado, ministrul grec al mediului, Panos Skourletis a declarat: “Guvernul nu va fi șantajat. Deciziile pe care le ia au la bază interesul public, protecția mediului și vor fi luate după ce vor fi studiate toate datele”. Totodată, ministrul a amendat cu 1,7 milioane de euro Hellas Gold pentru un total de 21 de încălcări ale reglementărilor de protecție a mediului (pentru infracțiuni care au avut loc între 2012 și 2014)”.
„În decizia de a investi în aceste proiecte miniere, Eldorado Gold a ignorat continuu comunitatea locală și legile Greciei. Forțând impunerea acestui proiect împotriva voinței celor din zonă, Eldorado și-a asumat riscul politic ca proiectele sale să fie respinse într-o bună zi. Lejeritatea cu care a riscat banii investitorilor în acest caz ar trebui să fie un puternic semnal de alarmă pentru toți cei ce finanțează deschiderea de noi mine de aur în Europa”, a declarat Maria Kadoglou de la Hellenic Mining Watch.
Skouries este cel mai mare din cele trei perimetre miniere denumite ‘Cassandra mines’. Acestea au fost transferate în 2003 de la TVX Hellas SA către statul elen, pentru 11 de milioane de euro. În acceeași zi au fost vândute, fără licitație publică, la același preț, către Hellas Gold SA. În prezent 95% din Hellas Gold este deținut de Eldorado Gold (TSX:ELD), companie canadiană care deține proiecte în România, Turcia, Brazilia și China.
Mina de aur de la Certej ar fi prima exploatare auriferă cu cianuri deschisă în România. Proiectul minier este deținut de Eldorado Gold prin subsidiara Deva Gold. Prima autorizație de construire pentru mina Certej a fost declarată ilegală și anulată în instanță. Amprenta proiectului este de 456,2 ha, suprafaţă acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale. O mare parte a proiectului este localizată în situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munții Metaliferi. Mina, cu o producţie anuală estimată de 3 milioane tone, prevede tăierea a 187 ha de păduri pentru a amplasa două cariere deschise şi două iazuri de decantare. Iazurile de decantare, având baraje din aroncamente de 169 m și, respectiv, de 70 m înălţime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece vor fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate.
