Agenţiile americane de informaţii vor efectua o investigaţie majoră asupra modului în care Rusia îşi infiltrează oamenii în partidele politice din Europa, scrie The Telegraph.
James Clapper, şeful Comunităţii Naţionale de Informaţii, a fost mandatat de Congresul american să efectueze o anchetă legată de finanţările clandestine ale diferitelor partide din Europa în ultimii zece ani.
Această decizie reflectă îngrijorările tot mai mari ale Washingtonului faţă de determinarea Rusiei de a exploata lipsa de unitate a europenilor pentru a submina NATO, pentru a bloca programele americane antirachetă şi pentru a anula sancţiunile economice care i-au fost impuse după anexarea Crimeii.
Un oficial guvernamental britanic de rang înalt a afirmat pentru The Telegraph că există temeri tot mai mari ca „un nou război rece” se derulează în Europa, cu o ingerinţă a ruşilor de o extindere, profunzime şi durata mult mai mari decât se credea anterior.
„Este într-adevăr un nou război rece aici”, a spus această sursă. „De-a lungul Europei vedem dovezi alarmante ale eforturilor ruseşti de a destrăma unitatea europeană pe o gamă întreagă de chestiuni strategice vitale”.
Un dosar al „Activitatea ruseşti de influenţa” consultat de The Sunday Telegraph identifica astfel de operaţiuni ruseşti derulate în Franţa, în Olanda, Ungaria, Austria şi Cehia, care a fost identificată de agenţii ruşi drept un punct de intrare în zona Schengen.
Ancheta condusă de serviciile secrete americane va analiza dacă serviciile ruseşti de securitate finanţează partide, fundaţii şi ONG-uri cu interesul de a „submina coeziunea politică”, de a spori nemulţumirea faţă de programul NATO antirachetă şi de a submina încercările de a identifica alternative la hidrocarburile ruseşti.
Oficialii citaţi de cotidianul britanic au refuzat să specifice ce partide vor fi analizată dar este foarte probabil să includă grupări de extremă dreaptă precum Jobbik din Ungaria, Zorii Aurii din Grecia, Liga Nordului din Italia şi Frontul Naţional din Franţa, care a primit un credit de 9 milioane de euro de la o bancă rusească în 2014.
Influenţa rusească a fost de asemenea detectată în referendumul programat în aprilie în Olanda pe tema blocării unor relaţii mai apropate dintre UE şi Ucraina. Surse afirma că argumentele folosite în sprijinul referendumului „seamănă puternic” cu propaganda rusească.
Este avută în vedere şi dorinţa Rusiei de a influenţa scena politică din Marea Britanie, în condiţiile în care Kremlinul vede în referendumul asupra apartenenţei la UE şi alegerea lui Jeremy Corbyn ca lider al laburiştilor drept potenţiale oportunităţi de a slăbi Europa.
Igor Sutyagin, specialist pe Rusia la Royal United Services Institute (RUSI) spune că maşina de propagandă rusească este în prezent „foarte activă”, desfăşurând ceea ce a fost numit „războiul hibrid” care amestecă activităţi militare convenţionale cu tactici de gherilă şi război cibernetic.
„E un joc deştept. Sunt reguli nescrise între state şi aceste reguli sunt încălcate inteligent de partea rusă, care ştie că Vestul nu îi poate interzice fără să afecteze propriile sale valori legate de libertatea de expresie”, a arătat el.
Analiştii au notat că Russia Today, postul de propagandă al Kremlinului care emite şi în Marea Britanie, relatează pe larg şi de maniera pozitivă activităţile lui Corbyn.
Într-o intervenţie fără precedent în afacerile interne britanice, ambasadorul rus la Londra, Alexander Yakovenko, a lăudat alegerea lui Corbyn drept un „progres radical”.
Acesta a vorbit în termeni laudativi despre „opoziţia faţă de intervenţiile militare ale Occidentului, sprijinul pentru dezarmarea nucleară a Regatului Unit, convingerea că NATO şi-a pierdut raţiunea de a fi odată cu sfârşitul războiului rece”.
Andrew Foxall, directorul departamentului pentru Rusia al think-tankului Henry Jackson Society, a afirmat că Moscova a devenit „mai îndrăzneaţă” în încercările de a lupta împotriva sancţiunilor occidentale.
„Nimeni nu sugerează că Corbyn este pe statul de plată al Kremlinului – dar interesele sale se suprapun cu ceea ce spune Kremlinul. Rusia şi-a intensificat politica de influenţare şi încearcă să obţină în şase luni sau într-un an ceea ce înainte îi lua un deceniu pentru a realiza.
„Oriunde se prezintă ocazia, Rusia vrea să submineze Vestul – să prezinte argumente că Vestul nu mai bun decât ei. Vrea să vadă sfârşitul Uniunii Europene pentru că preferă mult mai mult politica divide et impera”.
Marea Britanie a făcut paşi concreţi pentru a limita influenta rusească. În august, ambasada Rusiei a afirmat că Home Office a trimis acasă patru diplomaţi ai săi după ce a refuzat să le prelungească viza.
(Sursa: HotNews.ro)