Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupţiei, iar legislaţia în domeniul corupţiei trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile, relevă raportul pentru România elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi prezentat miercuri la Bruxelles de Comisia Europeană.
Documentul, care analizează evoluţiile din ultimele 12 luni în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în România, arată că bilanţul de activitate al instituţiilor implicate în combaterea corupţiei la nivel înalt este în continuare solid, incluzând cu regularitate puneri sub acuzare şi soluţionări ale unor cazuri care vizează politicieni de marcă şi funcţionari publici de nivel înalt.
Raportul reţine faptul că DNA şi-a intensificat măsurile intermediare de îngheţare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor îngheţate fiind de 452 de milioane euro.
Totodată, Comisia Europeană remarcă faptul că nu au fost încă stabilite norme clare prin care să se dea curs recomandăriiMCV de a asigura aplicarea rapidă a normelor constituţionale privind suspendarea miniştrilor în cazul începerii acţiunii penale împotriva acestora şi suspendarea parlamentarilor în cazul pronunţării unor hotărâri negative în materie de integritate sau a unor hotărâri definitive pentru acte de corupţie cu privire la aceştia.
„Rămâne de actualitate faptul că, după cum s-a menţionat în raportul din 2015, miniştrii au rămas în funcţie după ce împotriva lor începuse acţiunea penală, iar parlamentarii cu condamnări definitive pentru corupţie au rămas în funcţie. Măsurile întreprinse în aceasta privinţă au fost luate mai degrabă de unele partide politice decât de Parlament”, atrage atenţia CE în raport.
În această privinţă, Comisia recomandă „să se adopte criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunităţii parlamentarilor şi să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie”.
Documentul aminteşte că o prioritate pentru DNA şi autorităţile judiciare a reprezentat-o combaterea practicilor de corupţie în sistemul judiciar şi subliniază că numărul de cazuri scoase la iveală a crescut în ultimii ani, sistemul judiciar arătând tot mai mult că doreşte să demonstreze că are standarde înalte de integritate.
Tendinţa privind independenţa justiţiei în România a fost pozitivă în 2015, însă rămân frecvente criticile la adresa magistraţilor exprimate de către politicieni şi în mass-media, precum şi lipsa de respect faţă de hotărârile judecătoreşti, se arată în raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România, făcut public astăzi, la Bruxelles.
Totodată, Executivul European subliniază că în 2015 ‘s-a înregistrat o creştere a numărului de cereri de apărare a independenţei justiţiei, în urma unor atacuri în mass-media şi din partea unor politicieni.
De asemenea, Comisia Europeană critică parlamentul pentru că nu a respectat recomandarea de anul trecut pentru a se asigura ‘că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare în ceea ce priveşte respectarea independenţei sistemului judiciar de către parlamentari.
Guvernul României consideră că ţara noastră ar trebui să primească de la Comisia Europeană un termen la care se va încheia Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, dat fiind că raportul MCV de astăzi este al treilea raport anual consecutiv pozitiv care reconfirmă progresele continue şi constante înregistrate de România.
Reamintim că România rămâne încă un an sub monitorizare în cadrul Mecanismului de Verificare şi Cooperare în domeniul justiţiei, cu toate că raportul de astăzi al Comisiei Europene arată că ţara noastră a făcut progrese în ce priveşte independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei.
(Sursa: radioiasi.ro)
