Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm a anunţat, astăzi, câştigătorii Premiului Nobel pentru Medicină.
Premiul a fost câștigat de James E. Rothman, Randy W. Schekman și Thomas C. Südhof. Ei au reușit să afle cum își organizează celulele sistemul de transport. Astfel, fiecare celulă este o fabrică și reușește să producă și să exporte molecule, informează The Guardian.
Cele mai multe speculaţii sunt legate de cei care vor primi premiile pentru literatură şi pentru pace. Prestigiosului Nobel pentru pace, care ar putea reveni adolescentei pakistaneze Malala Yousafzai, atacata acum doi ani de militiile Taliban, pentru ca mergea la scoala.
Criza economică a afectat şi Fundaţia Nobel, care a micşorat cu 20 la sută valoarea premiilor.
Un premiu Nobel valorează 930.000 de euro, cu 200.000 de euro mai puțin decât până acum doi ani.
Premiile Nobel au fost instituite la iniţiativa savantului și omului de afaceri suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, care a lăsat prin testament ca veniturile averii sale impresionante să fie oferite în fiecare an sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității.
Primele distincţii au fost acordate la 10 decembrie 1901, exact la cinci ani de la moartea lui Alfred Nobel.
Încă de la 17 ani, Alfred Nobel avea cunoştinţe profunde de fizică şi chimie, dar şi de literatură şi vorbea fluent mai multe limbi străine. După o vizită la Paris, unde l-a cunoscut pe inventatorul nitroglicerinei, Alfred Nobel a revenit la Stockholm unde a început elaborarea unor metode de a controla explozia nitroglicerinei, aceasta fiind o substanţă deosebit de periculoasă şi instabilă.
În 1867, Alfred Nobel îşi breveta invenţia sub denumirea de dinamită, pentru a cărei explozie controlată chimistul a inventat şi detonatorul bazat pe aprinderea unui fitil.
Testamentul „comerciantului de moarte”
Presa acelor vremuri l-a numit pe Alfred Nobel „comerciantul de moarte” pentru descoperirea dinamitei. Dar tocmai aceasta i-a adus faima, iar dinamita a început să fie folosită la săparea de tuneluri, canale, la construcţia de autostrăzi şi drumuri în întreaga lume.
Savantul nu şi-a dorit niciodată ca invenţia sa să fie folosită în scopuri militare, ci doar pentru a uşura munca oamenilor.
Alfred Nobel a avut peste 300 de brevete de invenţie, printre care se numără cele pentru mătasea sintetică, cauciucul sintetic sau pielea artificială.
Spre finalul vieţii, s-a gândit să facă ceva spre binele umanităţii, iar păcatul de a fi inventat ceva atât de malefic cum este dinamita să-i fie iertat.
Astfel, în 1895, el a anunţat crearea premiului Nobel. Savantul a murit un an mai târziu lăsând un testament de 300 de cuvinte în care erau foarte puţine indicaţii privind gestionarea averii sale. El a fixat cinci domenii la care să fie acordate premiile Nobel – pace, medicină, chimie, fizică şi literatură.
În 1968, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la înfiinţare, Banca Centrală a Suediei a instituit un premiu pentru ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel.
(Sursa: digi24.ro)
