Un topor din bronz, excelent conservat, vechi de 3.000 de ani, a fost descoperit la Pătrăuţi şi oferit Muzeului Bucovinei, prin Direcţia de Cultură. În ultimii ani, obiectele predate Direcţiei de Cultură de către astfel de pasionaţi arheologi amatori s-au înmulţit, iar unele dintre ele sunt excepţionale.
Un artefact extrem de valoros, vechi de trei milenii, a fost descoperit zilele trecute în zona Pătrăuţi, în judeţul Suceava. Este vorba despre un topor ritualic, realizat din bronz, de o calitate estetică ce a mirat pe arhelogii care l-au analizat, cu atât mai mult pe descoperitorul acestuia, Marius Hatman, din Pătrăuţi. Nu este un secret că de ceva vreme descoperirile arheologice importante din zona noastră se fac în primul rând de către arheologi amatori, deţinători şi utilizatori ai unor instrumente detectoare de metale, scrie Adevărul.
În acest fel s-a produs si această nouă importantă descoperire, iar directorul Direcţiei pentru Cultură Suceava, Aurel Buzincu, a declarat în context că este vorba despre “încă un obiect de mare valoare care ajunge acolo unde îi este locul – în colecţiile Muzeului Judeţean graţie activităţii pe care Direcţia pentru Cultură o desfăşoară în domeniu şi graţie relaţiilor acesteia cu cetăţeni posesori de detectoare de metale, pasionaţi de arheologie. Este de această dată cazul recent al domnului Marius Hatman din Pătrăuţi”, care a completat că în ultimii ani, obiectele predate instituţiei pe care o conduce de către astfel de pasionaţi arheologi amatori s-au înmulţit, iar unele dintre ele sunt excepţionale.
Ca exemple deja notorii sunt depozitul de tetradrahme de la Cacica, spada de la Mălini ori depozitele monetare de la Pătrăuţi. “Avem acum acest topor, denumit “celt”, din epoca bronzului târziu sau din prima perioadă a epocii fierului – Hallstatt” a continuat Viorel Blanaru, consilier responsabil cu patrimoniul la Direcţia pentru Cultură.
El a descris “celtul” recent descoperit, ca fiind un obiect extraordinar de rafinat al cărui producător a avut certe preocupări estetice. Toporul din neolitic are o lungime de 7,6 centimetri şi o lăţime de 3,6 centimetri, cu o greutate de aproximativ 210 grame. Este realizat din bronz, are o gaură ovală conică în zona muchiei dar şi o toartă de prindere foarte bine conservată.
“A fost turnat într-o matriţă bivalvă din piatră deosebit de bine finisată. Se poate constata că piesa nu a suferit intervenţii ulterior turnării, nefiind evidente niciun fel de prelucrări ulterioare. Asemenea piese sunt datate la circa 1.200-800 înainte de Hristos, având o vechime de circa 3.000 de ani”, a mai arătat Viorel Blanaru, citează Adevărul.
Artefactul a fost descoperit la limita dintre localităţile Pătrăuţi şi Mihoveni, făcând parte dintr-un depozit care mai conţinea şi o daltă de dimensiuni miniaturale, folosită probabil pentru realizarea de incizii în alte piese, metalice sau ceramice.
Viorel Blanaru a precizat că “acest topor poartă denumirea de “celt”, ceea ce nu trebuie confundat cu vreun alt obiect care să fi aparţinut celţilor, popor migrator stabilit în nordul Europei”. Conform acestuia, astfel de piese arheologice sunt relativ rare în zona Moldovei în schimb în Ardeal, dincolo de munţi, s-au descoperit depozite conţinând astfel de piese din bronz care fiecare au ajuns la sute sau chiar mii de kilograme. El a mai spus că acest topor nu era folosit pentru uzul curent, având o funcţie rituală fiind depus în cadrul feluritor procesiuni ritualice ca ofrandă zeităţilor pentru a le cere să dea ploaie, bunăstare comunităţii etc.
(Sursa: adevarul.ro)
