Premiul Nobel 2013 pentru Fizică a fost câştigat de François Englert şi Peter W. Higgs, „pentru descoperirea teoretică a unui mecanism care contribuie la înţelegerea originii masei particulelor subatomice, care a fost recent confirmată prin descoperirea particulei fundamentale prezise, de către experimentele ATLAS şi CMS ale acceleratorului de particule de la CERN”.
În 1964, François Englert şi Peter W. Higgs au propus teoria independenţi unul faţă de celălalt (Englert alături de colegul său Robert Brout, decedat între timp). În 2012, ideile lor au fost confirmate de descoperirea particulei Higgs în laboratorul CERN din Elveţia.
Teoria premiată face parte din Modelul Standard al fizicii particulelor, care descrie felul în care este construită lumea. Potrivit Modelului Standard, totul, de la flori, la oameni, la stele şi planete, este făcut din particulele de materie. Aceste particule sunt guvernate de forţe mediate de particulele-forţă, care se asigură că totul funcţionează cum trebuie.
Întreg Modelul Standard se bazează pe existenţa unei particule deosebite. Bosonul Higgs. Această particulă vine dintr-un câmp invizibil, care umple tot spaţiul. Chiar şi când universul pare gol, câmpul este acolo. Fără el, nu am putea exista, întrucât totul are masă datorită contactului particulelor cu acel câmp.
Pe 4 iulie 2012, teoria a fost confirmată în laboratorul CERN prin descoperirea bosonului Higgs. Acceleratorul de particule de la CERN (LHC) este cea mai mare şi cea mai complexă maşinărie creată vreodată de oameni, spune Comitetul Nobel. Două echipe de cercetători, formate din circa 3.000 de experţi, fiecare, au reuşit să extragă particula Higgs din miliardele de particule observate la LHC.
Deşi a fost descoperit elementul lipsă din Modelul Standard, aceasta nu este şi ultima piesă lipsă din puzzle-ul cosmic, mai arată Comitetul Nobel.
Fizica a fost primul domeniu pe care l-a menţionat Alfred Nobel în testament pentru premiu. La sfârşitul secolului al XIX-lea, mulţi o considerau regina ştiinţelor, iar cercetările lui Nobel au fost strâns legate de fizică, scrie nobelprize.org.
Din 1901 până în 2012 au fost acordate 106 premii Nobel pentru Fizică. De 47 de ori premiul a fost decernat unei singure persoane. Până acum au existat doar două femei laureate şi un singur om de ştiinţă, John Bardeen, a primit premiul pentru Fizică de două ori.
Cel mai tânăr laureat, Lawrence Bragg, avea doar 25 de ani când a primit premiul, în 1915, alături de tatăl său. Vârsta medie a laureaţilor în domeniul fizicii este de 55 de ani.
Miercuri va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.
Premiul Nobel pentru literatură va fi atribuit joi.
Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.
Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 14 octombrie.
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 930.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.
Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în cadrul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1986.
(Sursa: romaniatv.net)
