Ce-au învăţat firmele private după cinci ani de criză, iar instituţiile publice nu: fac mai multă producţie cu mai puţini angajaţi. Faţă de 2008, anul de vârf al boom-ului economic, producţia industrială a Iaşului a crescut spectaculos în 2013, dar totalul cifrelor de afaceri e la 81% faţă de acum cinci ani.
Nicolina, CFS şi chiar CUG, actualul Fortus, sunt nume care stârnesc nostalgii în rândul ieşenilor trecuţi de 50 de ani. În fiecare dimineaţă, zeci de mii de oameni se îngrămădeau să ajungă pe platforma industrială. Mare lucru din aceste combinate n-a mai rămas iar specialiştii susţin că asistăm la un proces accelerat de schimbare a structurii economiei. Locul vechilor industrii a fost luat de servicii şi de IT, iar zonele industriale au fost înlocuite de clădiri de birouri.
Brutalitatea dă impresia distrugerii
Declinul economic a început imediat după 1990, când bâlbâiala guvernanţilor a lăsat milioane de oameni fără loc de muncă. Specialiştii spun că totul a pornit de la teama aplicării unor măsuri ferme şi rapide, care ar fi dus la înlocuirea economiei centralizate, etatiste, cu o economie de piaţă. „În condiţii de stabilitate macroeconomică, se aplică reforma structurală şi liberalizarea. Poate că dacă privatizarea şi liberalizarea veneau mai repede, era altceva iar costurile sociale erau mai mici. Se poate spune că foarfecele preţurilor a omorât agricultura. Preţurile serviciilor industriale au crescut de peste 1.000 de ori, raportat la 1989, în timp ce preţurile produselor agricole au crescut de doar vreo 230 de ori”, spune rectorul de la Cuza, Vasile Işan. Mai mult, schimbarea structurii industriei era aşteptată. „Acea zonă industrială compactă, cu zeci de mii de oameni, nu mai există. Era de aşteptat o schimbare majoră a structurii industriilor iar acest lucru nu e nici bun, nici rău. Brutalitatea schimbării dă impresia că nu mai avem industrie”, afirmă Vasile Işan.
Palas este noul simbol al Iaşului, dar adevăratele motoare sunt Delphi, Antibiotice şi încă puţin cunoscuta TE-ROX Prod din Paşcani
Confecţiile, înlocuite cu IT-ul
Reindustrializarea Iaşului nu mai are în vedere aşa-numita industrie tradiţională. „Noi nici nu avem o tradiţie deosebită în domeniul industriei, cum are Hunedoara, de exemplu. Când spui Hunedoara, te gândeşti la metalurgie. Iaşul s-a reorientat şi are un potenţial fantastic de creştere în industria serviciilor. Prin asta nu trebuie înţeles doar comerţ, ci şi IT, cercetare şi transfer de tehnologie”, spune Işan.
„Ca tradiţie, pe lângă Antibiotice, aveam industria uşoară. Acest tip de industrie a fost afectat puternic după 1990. S-a mers mai întâi pe lohn, acum se tot reduce iar locul ei, ca pondere, este luat de IT”, afirmă Sorin Gheorghiu, şeful departamentului Sprijinirea Afacerilor de la Camera de Comerţ Iaşi. Datele centralizate de Camera de Comerţ confirmă această tendinţă. În 2008, an luat ca referinţă în analize, erau active 295 de firme de confecţii-textile. În 2012, numărul acestora se redusese deja la 212. Criza a lovit şi în domeniul IT, dar scăderea este aproape de nesesizat. De la 405 firme active în 2008, numărul s-a redus la 396.
Domenii în creştere: agricultură şi tehnologie
Declinul, provocat de schimbarea de structură, dar şi de criză, se observă şi din analiza numărului de angajaţi. În 2008 lucrau în industria ieşeană 34.761 persoane. Numărul s-a redus constant, de la an la an, iar în 2012 mai erau în industrie doar 28.260 de ieşeni. Similar cu industria, s-a prăbuşit şi numărul angajaţilor din comerţ de la aproape 30.000 la doar 22.800.
Trebuie remarcat că numărul angajaţilor din comerţ, sector neproductiv, este comparabil cu cel din sectorul productiv al industriei. Altfel spus, la mai puţin de doi muncitori avem drept corespondent un vânzător dintr-un magazin. Singurele ramuri în care numărul de angajaţi a crescut sunt cercetare-dezvoltare şi High-Tech, de la 4.183 la 4.609, şi agricultură, de la 3.143 la 3.537 salariaţi.
Producţie multă cu angajaţi puţini
Cifrele de afaceri, adică sumele de bani obţinute în urma vânzării produselor sau serviciilor, sunt paradoxale. Redus ca număr de firme şi cu angajaţi din ce în ce mai puţini, sectorul industrial a crescut accentuat. De la 967 milioane de euro în 2008, an de boom economic, firmele ieşene au ajuns în 2012 să vândă marfă de 1,45 miliarde de euro. „Aici sunt două chei de interpretare. Prima ar fi că firmele s-au adaptat crizei, au dat afară personal şi au căutat pieţe. O a doua ar fi că s-a folosit munca la negru. Eu înclin spre prima interpretare, firmele s-au adaptat”, spune Sorin Gheorghiu.
Datele camerei de Comerţ indică însă o evoluţie îngrijorătoare a economiei ieşene în ansamblul ei. „Etalonul este anul 2008, începutul crizei, pe care-l notăm cu 100%. În 2009, cifra de afaceri era la 75,5% din cea a anului 2008. A crescut, acum suntem la 88,8%. Numărul de firme s-a stabilizat în 2011 şi a început să crească”, explică Gheorghiu. Însă, numărul de salariaţi a scăzut în 2010 până la 81,6%, a crescut puţin anul următor, după care s-a prăbuşit din nou la 81,46% raportat la anul 2008.
143 milioane de euro din IT
Considerat de viitor, sectorul cercetare-dezvoltare&high-tech este dominat de tehnologia informaţiilor, cu 61% din cifra de afaceri, ceea ce înseamnă 85,8 milioane de euro. Urmează industria echipamentelor electrice şi optice, cu 31,8 milioane de euro, adică 22% din total, telecomunicaţiile cu 19 milioane de euro şi cercetarea cu 6,3 milioane de euro. În total, noul sector industrial ieşean a vândut de puţin peste 143 milioane de euro. „Este o industrie puţin vizibilă publicului larg. Firmele nu-şi fac reclamă, sau nu-şi fac reclamă în Iaşi, nu deţin hale de producţie ci spaţii închiriate, de cele mai multe ori în zona centrală, angajaţii nu umblă în salopetă”, spune rectorul Işan. Din totalul cifrei de afaceri înregistrată de firmele ieşene, industria high-tech ocupă deja 4%, în timp ce agricultura are doar 5%, iar industria 35%.
Fortus nu apare în topuri, din cauza datoriilor
Camera de Comerţ realizează anual diverse topuri ale firmelor ieşene, în funcţie de mai multe criterii. Aceste topuri sunt, însă, irelevante pentru dinamica economiei ieşene pentru că vizează doar elita şi aproape în permanenţă aceleaşi firme sunt premiate. „Unul dintre criterii este cel al datoriilor către stat. Firmele cu datorii nu apar în top. Am modificat acest criteriu o perioadă, din cauza crizei şi am mers pe ideea că datoriile la stat trebuie să fie mai mici decât sumele pe care le are acea firmă de recuperat de la stat. Aşa se face că, de exemplu, Fortus nu apare, deşi are o cifră de afaceri mare. Dar, dacă nu apare în top, nu înseamnă că nu există, că Iaşul nu are industrie grea”, explică Sorin Gheorghiu, şeful departamentului Sprijinirea Afacerilor de la Camera de Comerţ Iaşi.
Topul exportatorilor
1. Delphi Diesel Systems România SRL
2 IG Watteeuw România SRL
3 TE-ROX PROD SRL
4 Technosteel LBR SRL
5 Antibiotice SA
Topul angajatorilor
1. Delphi Diesel Systems – 2071 salariaţi
2. E.ON Moldova Distribuţie SA – 1556 salariaţi
3. Antibiotice SA – 1465 salariaţi
4. ApaVital SA – 1054 salariaţi
5. XEROX Business Services România SRL – 900 salariaţi
6. Salubris SA – 682 salariaţi
7. Iulius Management Center SRL – 664 salariaţi
8. TE-ROX PROD SRL – 641 salariaţi
9. Confecţii Integrate Moldova SRL – 620 salariaţi
10. IASICON SA – 565 salariaţi
Top profit din exploatare
1 Delphi Diesel Systems – 191.118.763 lei
2. E.ON Moldova Distribuţie SA – 83.796.661 lei
3. Antibiotice SA – 44.191.919 lei
4. Fiterman Pharma SRL – 32.500.693 lei
5. DAS SRL – 19.638.654 lei
6. Unirea SRL – 19.308.688 lei
7. ROMPAK SRL – 16.742.813 lei
8. IG WATTEEUW ROMANIA SRL – 13.726.381 lei
9. Iulius Management Center – 11.772.843 lei
10. ApaVital SA – 10.761.983 lei
Top cifră de afaceri
1. Delphi Diesel Systems România SRL – 1.849.217.306 lei
2. E.ON Moldova Distribuţie SA – 665.605.346 lei
3. Antibiotice SA – 304.731.950 lei
4. Fidelis Energy SRL – 211.320.428 lei
5. REMAT SA – 169.247.677 lei
6.DAS SRL – 151.872.619 lei
7. TECHNOSTEEL LBR SRL – 127.592.661 lei
8. Media Rom Grup SRL – 126.302.062 lei
9. IG WATTEEUW ROMANIA SRL – 125.680.591 lei
10. ApaVital SA – 119.877.405 lei
