Două primarii şi Consiliul Judeţean îşi dispută o bucată de drum, supranumită Drumul Oaselor.
Coşmar cotidian pentru şoferii care se încumeta să iasă din Iaşi şi să ajungă în zona Dancu-Holboca. Mii de autoturisme, autoutilitare şi vehicule grele trec zilnic pe un drum de doar câţiva kilometri care este impracticabil. Primăria Iaşi, Consiliul Judeţean şi Primăria Holboca se întrec în promisiuni şi programe, dar zilnic şoferii îşi rup maşinile pe drumul oaselor.
Autorităţile ieşene se bat cap în cap cu declaraţiile despre drumul Iasi-Holboca, în detrimentul miilor de şoferi care-l folosesc zilnic şi-şi rup maşinile în gropile enorme din asfalt. De ani de zile această porţiune de drum este revendicata atât de Consiliul Judeţean, cât şi de Primăria Iaşi. Din această cauză drumul a fost întotdeauna spart, cârpit pe alocuri şi veşnic rupt, localnicii numindu-l pe bună dreptate Drumul Oaselor. Cât despre despăgubiri plătite şoferilor care-şi distrug maşinile, nici nu poate fi vorba.
Primăria Iaşi susţine că drumul până la rondul de tramvai Dancu va fi reabilitat printr-un proiect european, dar care se afla doar într-un stadiu incipient. An de an, municipalitatea le cere răbdare şoferilor.
Locuitorii din cartierul Dancu spun că dezastrul de pe acest drum este cauzat de maşinile de gunoi care au fost redirecţionate de pe drumul Iaşi – Tomeşti pe drumul spre Holboca. Foarte mulţi locuitori din zona susţin că şi locuinţele lor au de suferit în momentul în care maşinile de tonaj greu calca în gropile imense de pe şosea.
Consiliul Judeţean ridică din umeri şi anunţă că drumul decopertat şi cârpit va rămâne aşa încă un an de zile.
Şoferii nici nu se gândesc să solicite despăgubiri vreunei autorităţi, ştiind că este pierdere de timp. Mai ales că aproape nimeni nu ştie împotriva cui să se îndrepte.
Primarul comune Holboca, Gheorghe Stefurac lămureşte cetăţenii cu privire responsabilităţile pentru Drumul Oaselor.
Prin urmare, şoferii vor mai trăi coşmarul drumului Iasi-Holboca încă doi ani, autorităţile mulţumindu-se doar să ridice din umeri, iar oamenii de rând rămânând cu maşinile stricate.