Biserica Ortodoxă Bulgară a fost nominalizată pentru Premiul Nobel pentru Pace. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial ea a început să-i salveze pe evreii bulgari de la trimiterea în lagărele de concentrare naziste. Sub influenţa ei spirituală mişcarea de protest a devenit naţională. Drept rezultat, în pofida presiunii Germaniei naziste, deportarea evreilor în afara Bulgariei a fost evitată.
Biserica Ortodoxă Bulgară a fost nominalizată pentru Premiul Nobel pentru Pace. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial ea a început să-i salveze pe evreii bulgari de la trimiterea în lagărele de concentrare naziste. Sub influenţa ei spirituală mişcarea de protest a devenit naţională. Drept rezultat, în pofida presiunii Germaniei naziste, deportarea evreilor în afara Bulgariei a fost evitată, scrie romanian.ruvr.ru.
Atunci când a început războiul, în Bulgaria trăiau aproximativ 50.000 de evrei. Cu toate că ţara a fost un aliat ale Germaniei naziste, anti-semitismul nu a fost susţinut în Bulgaria. În februarie 1943, la Sofia a venit o delegaţie specială a Biroului Principal de Securitate al Reichului German.
SS-ştii intenţionau să elaboreze în comun cu conducerea bulgară măsuri privind deportarea evreilor în lagărele morţii. Planul lor a fost susţinut de câţiva membri ai guvernului bulgar. Dar, împotriva acestor planuri s-au declarat ferm bulgarii cu cele mai diferite convingeri politice, inclusiv deputaţi din majoritatea de guvernământ în Adunarea Naţională.
Ţarul Boris al III-lea l-a invitat pe ambasadorul german şi a declarat: „Evreii din ţara mea sunt cetăţenii ei şi orice atentat la libertatea lor este considerat o insultă la adresa bulgarilor”. Iniţiatorul acestei mişcări de protest a fost biserica, a relatat directorul Institutului Cultural bulgar de la Moscova Buriana Angelakieva.
„Cunoaştem faptele eroice concrete ale ierarhilor bulgari. De exemplu, Mitropolitul Ştefan al Sofiei a adăpostit un rabin, pe care l-a salvat de urmărire. Iar primul om care a început să-i apere pe evrei a fost Mitropolitul Kirill de Plovdiv, care chiar a cusut pe hainele sale arhiereşti steaua cu şase colţuri a lui David, ceea ce în acele zile a fost un act curajos”.
Drept rezultat, pe 10 martie 1943, deportarea evreilor din Bulgaria a fost anulată. Faptul că Biserica Ortodoxă Bulgară a avut puterea de a vorbi deschis despre aceasta a avut o importanţă crucială, a menţionat şeful Centrului pentru Studii Religioase şi Societate al Institutului Europei de la Academia Rusă de Ştiinţe, Anatoli Krasikov.
„Nu exclud că acest lucru a fost influenţat într-o oarecare măsură de viitorul Papă Ioan al XXIII-lea, care s-a aflat mult timp în Bulgaria ca vizitator apostolic. Poziţia sa în această problemă era clară. Ea a fost expusă în scrisoarea adresată Vaticanului, privind întâlnirea cu Franz von Papen, care la acel moment era ambasadorul german în Turcia. În cursul acestei întâlniri, viitorul Papa a atras atenţia asupra rasismului şi anti-semitismului naziştilor. Vaticanul a avut şi alte surse de informaţii, însă nu s-a decis să condamne în mod deschis practica genocidului. De aceea, poziţia Bisericii Ortodoxe Bulgare în această chestiune merită un mare respect şi poate fi un exemplu pentru alte biserici în circumstanţe similare, atunci când începe genocidul, indiferent împotriva cui este îndreptat”.
Iniţiativa nominalizării Bisericii Ortodoxe Bulgare pentru Premiul Nobel pentru Pace aparţine lui Lachezar Toshev, membru de onoare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Laureatul prestigiosului premiu va fi anunţat în luna octombrie la Oslo, Norvegia. Anterior, s-a anunţat că anul acesta există un număr record de candidaţi – 259. 50 dintre ei sunt organizaţii publice şi internaţionale.
(Sursa: romanian.ruvr.ru)
