Contractul Unistil-RATP, ascuns 10 ani publicului, are prevederi scandaloase. Regia locală i-a cerut 4 autobuze cu burduf, de 180 de locuri, lui Vasile Pușcașu. RATP suporta toate costurile, iar biletele vândute reveneau Unistil. Redevența pe trasee era atât de mică, 3.800 de euro/lună, încât Pușcașu nici n-o mai plătea, o compensa din gratuități. Autobaza din Tudor Vladimirescu nu apare în contractul de asociere, închirierea fiind un mister.
Între clauzele contractului iniţial dintre RATP şi Unistil, care datează din 16 iunie 2006, s-au strecurat câteva cu adevărat interesante despre cum a decurs colaborarea dintre cele două entităţi. Conducerea RATP susţine acum că nu a fost respectată cu stricteţe litera documentului, astfel că nu se poate discuta despre îndeplinirea unor clauze de-a dreptul suspecte. Printre ele, Unistil putea oferi autobuze RATP, pentru a acoperi trasee, dar regia suporta toate cheltuielile, inclusiv salarizarea personalului, şi societatea lui Puşcaşu încasa toţi banii.
În plus, contractul arată că, de fapt, Unistil îşi acoperea imediat banii pentru redevenţa plătită RATP.
Cele 4 autobuze au fost 6
Conform contractului iniţial, RATP, care este trecut în documente drept „operatorul principal”, putea solicita Unistil 4 autobuze articulate MAN care să circule pe traseele RATP, „în funcţie de solicitări”. Conform contractului, cheltuielile de exploatare ale celor 4 autobuze – salariul şoferului, cheltuielile de manoperă pentru întreţinerea aferentă uzului normal, carburant, spălare – excluzând salariul taxatorului, priveau RATP. Cu alte cuvinte, RATP solicita autobuze de la Unistil pentru a acoperi traseele, punând la dispoziţie toate mijloacele pentru operarea acestora.
Autobuzele MAN cu burduf urcau Copoul și gemeau de călători
Partea interesantă a contractului este aceea în care „încasările provenite din vânzarea legitimaţiilor de călătorie în cele 4 autobuze articulate MAN se cuvin asociatului”. RATP cerea autobuze, plătea tot la ele, dar când venea vorba despre bani aceştia se duceau doar către Unistil.
Conform directorului RATP, Maricel Ghercă, nu doar că au fost împrumutat autobuze de la Unistil, dar au fost folosite mai multe. „Când am preluat traseele de la Primărie, nu aveam suficiente autobuze. La vremea aceea, ieşirea operatorilor privaţi de pe trasee a produs haos şi noi nu aveam cu ce acoperi. Venea 15 septembrie, era grabă. Am luat de la Unistil 6 autobuze, nu 4. Au fost conduse de şoferii noştri, reparate de noi, au mers cu motorină de la noi. În 6 luni, pentru că au fost exploatate intensiv pe Copou şi erau destul de grele pentru motorizarea pe care o aveau, autobuzele au fost distruse”, ne-a spus directorul RATP, Maricel Ghercă.
5.000 de lei, cel mai scump traseu
Contractul încheiat în 2006 prevedea şi suma ce urma să fie plătită de către Unistil drept redevenţă pentru că utiliza trasee ale Consiliului Local: 5.000 de lei pe lună pentru traseul 44, 3.00 de lei pe lună pentru traseul 29, 2.000 de lei pe lună pentru traseul 27. Ulterior, numărul traseelor a fost suplimentat la 6, iar suma totală a redevenţei a ajuns la 17.000 de lei lunar. Media redevenţei pe fiecare traseu a fost de 2.833 de lei, bani care se fac doar în câteva ore.
În acelaşi contract, sunt realizate şi calculele referitoare la numărul de locuri din toate mijloacele Unistil: 3.356 de locuri în 16 autobuze de 104 locuri, 8 autobuze de 180 de locuri şi 14 microbuze de 18 locuri. Tariful de transport de aproximativ 2 lei ar asigura plata redevenţei de 17.000 de lei în 5 ore de încărcătură maximă.
„În nici un caz nu puteau obţine acei bani într-o singură zi”, ne-a spus directorul RATP Maricel Ghercă. Acesta spune că preţul negociat a fost cel corect. „Noi am pus la dispoziţie doar nişte trasee. Nu am avut nici o altă investiţie de făcut”, a mai spus Ghercă.
Dar nici Vasile Pușcașu, patronul Unistil, n-a avut nicio investiție de făcut, primind autobaza din Tudor Vladimirescu gata amenajată. Însă închirierea halelor face obiectul unui alt contract.
CALCUL PROFITABILITATE:
Capacitate autobuz: 180 de călători
Grad de încărcare/tură (o oră, luând în calcul pauzele): 50 călători
Număr ture/zi: 16
Număr total călători/zi: 800/autobuz x 6 autobuze = 4.800 călători
Preț bilet: 1,2 lei
Încasări/zi: 5.760 lei
Încasări/lună (21 de zile): 120.960 lei (34.000 de euro la cursul de-atunci)
PROFIT UNISTIL: 34.000 de euro/lună
Nu punea combustibil, nu plătea salarii, nu spăla autobuzul, nu-i înlocuia piese. Totul plătea RATP. Calculul de mai sus este cel mai pesimist posibil. Prețul unui autobuz MAN second-hand era de aproximativ 15.000 de euro.
Actul a fost semnat în 2006.
Citește și Inevitabilul s-a produs: marca FILIT nu este a Consiliului Județean
S-au făcut compensări
Tehnic, Unistil nu a plătit RATP nici un fel de redevenţă, pentru că nu a fost nevoie. Aceasta i-a fost mereu scăzută din datoria de la gratuităţi. Conform documentelor anexate contractului, a existat chiar o înţelegere scrisă în acest sens. În acelaşi contract sunt notate şi sumele pe care ar fi trebuit să le plătească lunar RATP către Unistil în contul abonamentelor gratuite. Sumele sunt de peste 110.000 de lei lunar, cu TVA. Cele mai recente acte adiţionale pe acest subiect sunt din 2013, când RATP trebuia să plătească Unistil 138.000 de lei lunar cu TVA în contul gratuităţilor. „Practic, nu au plătit direct redevenţa, ci făceam o compensare din gratuități”, a mai precizat Maricel Ghercă.
Ghercă plătea, Pușcașu încasa
45.000 de lei datorii
În momentul în care RATP a intrat în insolvenţă, Unistil s-a înscris la masa credală cu o sumă de recuperat de 45.000 de lei. Aceasta reprezenta o parte din suma lunară pe care societatea lui Vasile Puşcaşu trebuia s-o încaseze pentru abonamentele gratuite acordate de Primărie Pensionarilor. Conform unor calcule trecute în contract, RATP avea o cotă de piaţă de 87,52%, iar Unistil de 12,48%. Calculul menţionat în documente s-a făcut la numărul de kilometri parcurs de fiecare entitate lunar: 964.000 km – RATP, faţă de 137.500 km – Unistil.