Fundaţia Corona şi UTI au implementat degeaba sistemul de cogenerare din Campusul Tudor Vladimirescu. Catastrofă într-un proiect din fonduri europene menit să scadă costurile de întreţinere pentru studenţii din cămine şi să pună la punct un sistem de cogenerare. Sistemul produce energie electrică prea scumpă şi nu a fost folosit decât în probe. Este un exemplu despre cum banii europeni au fost folosiţi doar pentru a umple conturile fundaţiei care s-a ocupat de proiect.
Cum îşi trage o organizaţie non-profit un imens caşcaval de 500.000 de euro pentru un proiect ce s-a dovedit în mare parte inutil? Simplu. Cu fonduri europene, pe un proiect croit de parcă la Universitatea Tehnică ”Gh. Asachi” (UTI) nu ar lucra sute de specialişti în domenii tehnice.
Planul suna grandios
În anul 2009, UTI Iaşi a accesat un proiect european de peste 15 milioane de euro care a presupus eficientizarea căminelor din Tudor Vladimirescu, pentru reducerea costurilor de întreţinere. Una dintre cele mai importante componente ale proiectului a fost un sistem de cogenerare cu ajutorul căruia instituţia de învăţământ trebuia să-şi producă singură energia electrică, ba chiar să devină jucător pe piaţa energiei. La doi ani după finalizarea proiectului, sistemul şi-a dovedit din plin inutilitatea: produce curent prea scump şi motoarele de cogenerare sunt folosite rar, pentru probe.
Licitaţie pentru management
În acelaşi an 2009, Fundaţia Corona din Iaşi a devenit fericita câştigătoare a unei licitaţii de „proiectare şi asistenţă în managementul proiectelor” pentru UTI, parte a proiectului european pentru reabilitarea căminelor din Tudor Vladimirescu. Proiectul prevedea izolarea termică a 13 cămine şi a două puncte termice, refacerea reţelei de distribuţie a agentului termic şi apei calde, a reţelei electrice, precum şi modernizarea terenurilor de sport. O treime din banii accesaţi în proiect au fost destinaţi achiziţionării şi punerii în funcţiune a două module de cogenerare pentru energie termică şi electricitate.
Cooptarea Corona de către Universitatea Tehnică Iaşi a sunat ciudat, de parcă la catedrele instituţiei nu ar existat zeci şi zeci de profesori pregătiţi exact în domeniile căutate în proiect. „Sincer să fiu, nu cunosc foarte multe amănunte. Nu m-am ocupat de licitaţiile din acest proiect, nu ştiu de ce nu s-a făcut proiectarea la noi”, ne-a spus fostul rector al UTI, Ioan Giurma. Universitatea Gheorghe Asachi a plătit Fundaţiei Corona 2,23 milioane de lei, fără TVA. A fost un singur ofertant.
Ce au făcut pentru 500.000 de euro
Nimeni de la instituţie de învăţământ nu poate explica exact care a fost rolul Fundaţiei Corona în derularea proiectului. Singurul document „scos la înaintare” este caietul de sarcini. Conform acestuia, Fundaţia Corona a realizat proiectul tehnic al lucrărilor, caietele de sarcini pentru executia lucrărilor, a pus la punct detaliile de execuţie şi a elaborat alte documentaţii necesare. Angajaţii Fundaţiei Corona ar fi oferit asistenţă tehnică pe durata de execuţie a lucrărilor. „Toate amănuntele legate de acest proiect au trecut pe la doi oameni: Gheorghe Gheorghiţă, fost director la Direcţia de Servicii Studenţeşti din cadrul UTI, responsabil de proiect din partea noastră, şi Costică Roman, preşedintele Fundaţiei Corona. Fundaţia şi-a făcut un birou în cadrul UTI, pe durata proiectului. Din datele de la rectorat, chiria pentru acel birou nu a fost achitată”, au explicat surse din cadrul UTI.
Cogenerare inutilă
Proiectul, finalizat în 2014, s-a dovedit în mare parte inutil. Cea mai importantă componentă a sa, modulele de cogenerare, nu sunt folosite. „Au funcţionat de câteva ori, în probe. Pentru că producerea energiei termice şi electrice cu gaz metan este foarte scumpă de când au fost eliminate subvenţiile la gaz, modulele sunt pornite din când în când pentru verificări sau dacă vine vreun control”, au declarat angajaţi din Direcţia de Servicii Studenţeşti (DSS). Mai precis, producerea unei gigacalorii cu cărbune, în sistem centralizat, costă 206 lei. Producerea unei gigacalorii cu gaz metan, cu ajutorul unui modul de cogenerare, are un preţ cu cel puţin 30% mai mare.
A ajuns la Veolia
În plus, planul iniţial era ca UTI Iaşi să devină un jucător pe piaţa micilor producători de energie eletrică. Numai că regulile Uniunii Europene spun clar că nici un echipament cumpărat cu bani europeni nu poate fi aducător de profit. „Planul iniţial era pentru scăderea costurilor pentru studenţi, din banii obţinuţi din energia vândută. Ulterior, statul nu a mai acordat bonusurile pentru cogenerare şi preţul gazului pentru utilizatorii non-casnici a explodat, prin eliminarea subvenţiei. Mai mult, preţul energiei eletrice a scăzut foarte mult. Din această cauză, partea de cogenerare de la noi a fost inutilă. Este prea scump să dăm drumul la sistem şi acesta nu funcţionează”, au mai afirmat surse de la DSS.
UTI a dorit să scape de o problemă şi a scos la licitaţie exploatarea şi întreţinerea motoarelor de cogenerare. Operaţiunea a ajuns, într-un final, la Veolia, care administrează punctele termice ale UTI de mai bine de un an.
Fostul director DSS, angajat la Corona
Gheorghe Gheorghiţă, director în 2009 al Direcţiei de Servicii Studenţeşti, a fost responsabil de proiect din partea UTI. El s-a pensionat anticipat pe caz de boală, în timpul derulării proiectului. După numai câteva zile, era angajat la Fundaţia Corona.
Dezinformare în spaţiul public
Sile a avut o poziţie defazată de la realitate
Ce spunea Irina Maria Sile, directorul executiv al Fundaţiei Corona, despre proiectul realizat de instituţia pe care o conduce, în revista Inforegio din noiembrie 2015, când se ştia deja de peste un an că modulele de cogenerare sunt inutile: „Aceste sisteme (de cogenerare n.r.) produc, în principal, energie electrică, iar apa de răcire a generatoarelor, împreună cu gazele de ardere recuperate, sunt folosite pentru producerea energiei termice. Se realizează, astfel, însemnate economii de combustibil convenţional, concomitent cu reducerea poluării mediului”.
