N-a plătit creditele la bănci şi a pus în circulaţie bilete la ordin fără acoperire în valoare de milioane de lei. Patronul Siraj n-a plătit nici măcar seminţele şi îngrăşămintele pentru care garantase cu producţia. A tras o ţeapă de milioane de ouă până şi unui comerciant din Republica Moldova. Pentru terenul şi halele de la Siraj, statul a primit doar 3% timp de 14 ani. Proporţiile dezastrului sunt atât de mari, încât zeci de firme din toată România suferă unda de şoc, gaura fiind de ordinul milioanelor de euro.
Până la apariţia centrelor comerciale internaţionale, Sirajul deţinea monopolul în domeniul comerţului din întreaga Moldovă. Marfă de tot felul, mai mult sau mai puţin bine expusă, dar mereu ieftină, atrăgea zilnic mii de oameni. La concurenţă cu bazarul din Suceava, Siraj a rezistat pe piaţă până în acest an. A cerut clemenţă în primăvară, după care a intrat în insolvenţă pentru a evita executarea silită. Datele de pe masa judecătorilor arată că afacerea s-a construit pe „ţepe” şi pe multă minciună.
Concordatul a eşuat
Afacerea Siraj s-a prăbuşit în primăvară, când Ahmad AlDeiri şi fratele său, Rzan Alderi, au încercat încheierea unui concordat preventiv. Concordatul preventiv este un contract încheiat cu creditorii, prin care firma propune un plan de redresare iar creditorii acceptă acest lucru. Prin concordat se suspendă executarea silită, valoarea datoriilor este îngheţată, iar contractele aflate în curs continuă să se deruleze. În martie însă, negocierile cu creditorii au eşuat, Intesa SanPaolo Bank şi Hidroterm Execuţie nefiind de acord cu oferta.
Ahmad al Deiri a devenit „toxic” pentru partenerii lui de afaceri, rămaşi toţi cu buzele umflate
Sunt urmăriţi penal
Aşa s-a ajuns ca, la sfârşitul lunii iulie, Siraj să ceară insolvenţa, recunoscând datorii de circa 20 milioane de lei, din care 8,5 milioane la Intesa şi 6,5 milioane la Hidroterm. Rzan Alderi se angaja, în cererea de intrare în insolvenţă, să plătească toate datoriile. Veniturile pe care conta erau de 900.000 euro anual din chirii şi 2,8 milioane de lei din comerţul cu cereale. Cererea de intrare în insolvenţă a ridicat însă vălul de pe afacerea Siraj, pentru că partenerii de afaceri păgubiţi au putut să vorbească. La cererea judecătorului sindic, Oficiul Registrului Comerţului atestă, pe 30 iulie, că Siraj AD este sub urmărire penală. După acea dată, cererile de creanţă şi reclamaţiile au început să curgă în valuri.
Au fugit de executarea silită
În mai puţin de trei luni, dosarul Siraj de pe masa judecătorilor a ajuns deja la şapte volume. Cele mai mici solicitări de plată vin din partea statului, care are de recuperat doar câteva sute de mii de lei, dar patronii de la Siraj n-au mai plătit nimic de luni de zile. E.On a cerut 162.000 de lei, pentru că Al Deiri n-a mai plătit nici gazul, nici curentul electric.
Aceste datorii sunt irelevante pentru o afacere de talia Sirajului, iar intrarea în insolvenţă maschează, practic, fuga lui Al Deiri de marii creditori şi de partenerii care au luat „ţeapă”. Printre cauzele reale ale intrării în insolvenţă, enumerate de administratorul judiciar Liviu Ţiplea, se află declanşarea procedurii de executare silită din partea Raiffeisen. Banca a obţinut un titlu executoriu pentru o datorie de 8,44 milioane de lei şi a scos la vânzare 17.200 mp de teren de la Siraj. Intrarea în insolvenţă a blocat, practic, vânzarea terenului.
Culoarele întunecate ale Sirajului ascund secretele financiare ale lui al Deiri. Acesta raporta în martie, anul acesta, venituri de 900.000 de euro numai din chirii, dar banii s-au evaporat
Ţeapă cu 3.600.000 de ouă
Pe lângă datoriile la bănci, Sirajul lui AlDeiri a tras mai multe ţepe şi unor parteneri de afaceri, care îşi caută acum banii în instanţă. Cele mai multe probleme sunt legate de afacerile lui Al Deiri din Vaslui.
În 2007, Siraj a plătit 10,8 milioane de lei şi a cumpărat Avicom SA Vaslui. În paralel, Siraj a investit în agricultură în Muntenii de Jos, din Vaslui. Aşa se face că, în 2010, firma Prolific-Prim din Chişinău a încheiat un contract cu Siraj pentru achiziţionarea a 3.600.000 de ouă de găină. Livrarea, potrivit contractului, trebuia să fie făcută în tranşe, între iulie şi decembrie 2010. Firma moldovenească a plătit în avans 80.000 de euro pentru ouă, dar a primit doar câteva mii de bucăţi în loc de cantitatea contractată de 3.600.000 de ouă. Al Deiri nici n-a dat banii înapoi, nici nu a livrat ouăle. În consecinţă, moldovenii speră acum să recupereze peste 74.000 de euro de la Siraj.
Pentru pământ şi hale statul are doar 3%!
Contactat de 7EST, Ahmad AlDeiri a evitat discuţia pe tema datoriilor Siraj. A pretextat că merge spre moschee şi nu e momentul potrivit pentru discuţie, apoi, după o jumătate de zi, că nu se află într-un loc potrivit pentru a da explicaţii. Următoarele încercări de a lămuri situaţia Siraj au eşuat pentru că Ahmad al Deiri nu a mai răspuns la telefon.
Una dintre problemele pe care patronul Sirajului trebuie să o lămurească este cea legată de nivelul capitalului social. Fostul AVAS, actualul AAAS, a cerut pe 12 septembrie înscrierea la masa credală cu valoarea terenurilor, sau majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor care au fost aduse de stat ca aport de capital în natură. AVAS are puţin peste 3% din capitalul social al angroului. Actualul Siraj s-a înfiinţat în 1999, când Siraj AD Impex SRL a fuzionat prin absorbţie cu Societatea Comercială pentru Desfacerea cu Ridicata a Mărfurilor Alimentare Moldova SA, care era controlată de FPS. Firma de stat a venit cu clădirea şi terenurile, iar sirianul cu bani şi marfă. Cum pentru tot patrimoniul, statul s-a ales cu doar 3%, acum, după 14 ani, îşi cere, în sfârşit, drepturile.
Incendiul din spatele Sirajului a fost începutul sfârşitului pentru Ahmad al Deiri
Pandemia biletelor la ordin fără acoperire a făcut ravagii
Hârtiile fără valoare puse în circulaţie de patronul Siraj au „îmbolnăvit” zeci de firme care şi le pasau de la una la alta.
Documentele care s-au adunat până acum la dosarul insolvenţei Siraj scot la iveală o altă practică folosită de omul de afaceri sirian: emiterea de bilete la ordin, fără ca în conturi să existe banii necesari. Practica nu este considerată infracţiune însă biletele la ordin reprezintă titluri executorii şi este ciudat că nimeni nu şi-a cerut banii datoraţi.
Cele mai multe astfel de bilete la ordin au fost emise către Hidroterm Execuţie, firmă condusă de Iulian Rascanu. Hidroterm a construit o fabrică de nutreţuri la Vaslui, pentru Siraj, şi o parte din datorie a fost „stinsă” prin bilete la ordin. Pentru că Siraj nu avea bani, Hidroterm nu a executat firma sirianului, ci a dat biletele, în contul unor alte datorii, către Amur Grup SRL Iaşi. Aceasta din urmă, re
prezentată de Paul Acasandrei, a distribuit respectivele bilete la ordin către furnizori proprii din toată ţara. Chiar şi aşa, Hidroterm cere încă 6,4 milioane de lei de la Siraj.
Sute de mii de euro fără acoperire
Ca element comun, majoritatea biletelor la ordin fără acoperire care au fost înscrise la masa credală au venit prin intermediul aceluiaşi avocat, Gabriela Gheorghiu. Moldoglass Iaşi cere 52.700 euro, pentru bilete preluate de la Amur, care au trecut în prealabil pe la Hidroterm. AG Steel Building&Cladding SRL solicită 35.132 euro, biletele la ordin provenind pe exact aceeaşi filieră. Persoana fizică Lică Condurache are 3 bilete la ordin, de peste 50.000 de euro, care au ajuns în posesia sa tot pe relaţia Siraj-Hidroterm-Amur. Ruukki România SRL din Giurgiu invocă o cesiune de creanţă, prin bilete la ordin, de circa 88.000 de euro, care a fost preluată tot de la Amur. La fel, Lindab SRL Ilfov, are o cesiune de creanţă preluată de la Amur Grup SA de 170.000 euro. Transexped Agro SRL Brăila acuză că pentru 57.000 lei a primit două bilete la ordin refuzate la plată.
Recolte pe banii altora
„Ţepele” lui al Deiri par mult mai numeroase iar cererile creditorilor scot la iveală detalii incredibile. Sirianul a cumpărat îngrăşăminte şi seminţe pentru terenurile agricole din Vaslui, dar nu le-a plătit niciodată. Cargill Agricultura invocă o datorie de 631.300 lei şi penalităţi de 52.000 lei pentru seminţe şi îngrăşăminte, datorie garantată cu culturile agricole din 2012 şi 2013. Pentru 2012, sirianul a garantat cu recolta de pe 74 hectare de grâu şi 180 de hectare de porumb, iar pentru 2013 este ipotecată recolta de pe 240 de hectare. La fel, Brissegropul SRL Constanţa a livrat seminţe, pesticide şi îngrăşăminte de 440.000 lei. În cererea firmei constănţene către instanţă sunt prevăzute inclusiv discounturile acordate.
Tranzacţie ciudată, de 5,3 milioane de lei, între fraţi
O tranzacţie bizară s-a înregistrat cu puţin înainte de intrarea Siraj în insolvenţă. Pe 5 iulie devine creditor al Siraj AD firma Siraj Prod SRL, care are adresa tot pe Poitiers nr. 14, ca şi Siraj AD.
Coincidenţa de nume şi de adresă are şi explicaţii. Siraj Prod a preluat o datorie de 5,3 milioane de lei pe care Siraj AD o avea către Rounad Impex SRL. Preţul cesiunii a fost de 530.000 lei, reprezentând 10% din nivelul datoriei. Aşadar, firma Siraj Prod, controlată de al Deiri, a plătit 530.000 lei pentru a prelua o datorie de 5,3 milioane de lei pe care o înregistra Siraj AD, firmă a aceleiaşi familii. Numai că firma Rounad Impex SRL, deţinătoarea de creanţă, este a lui Rzan Alderi, acţionar şi administrator la Siraj AD şi fratele lui Ahmad al Deiri.
Raportul din martie arăta un Siraj înfloritor
Raportul către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, întocmit în luna martie, când deja concordatul preventiv fusese respins, indica un Siraj prosper. Cu un capital social de 5,8 milioane de lei, firma a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 8,2 milioane de lei şi un profit net de 95.000 lei. Veniturile totale au fost de 17,6 milioane de lei, jumătate din sumă provenind din imobilizări. Drept activitate de bază, Siraj nu mai declara închirierea de spaţii, ci prepararea de hrană pentru animale, datorită fermei şi fabricii de la Vaslui.
Ahmad al Deiri și Michel Nseir, doi afaceriști sirieni controversați stabiliți la Iași
Fostul student sirian care s-a îmbogăţit în România
Ahmad Al Deiri a venit în România în 1982 ca student al Facultăţii de Construcţii din Iaşi. După ce a absolvit cursurile universitare s-a stabilit la Iaşi, devenind reprezentantul comunităţii arabe. S-a lansat mai întâi în afaceri cu alcool. Este cunoscut ca patron al Siraj AD Impex SRL, SC Avicom SA Muntenii de Jos, Nadin Conf SRL şi Nadin Tex SRL.
Ca şi Michale Nseir, alt sirian care a făcut avere în Iaşi, al Deiri a întreţinut o relaţie foarte apropiată cu mai toţi politicienii ieşeni care s-au perindat la vârful Puterii în ultimele două decenii.
