După revolta din 7 aprilie 2009, protestul masiv din 20 ianuarie 2016 şi aşa zisele-reforme pe care le implementează, autorităţile de la Chişinău au decis să ia măsuri de protecţie a clădirii Parlamentului, instalând gratii şi peliculă antiglonţ.
Planificate în anul 2009, lucrările de protejare a clădirii Parlamentului sunt efectuate după ce membrii Platformei Demnitate şi Adevăr au anunţat că vor chema cetăţenii la revoltă populară. Neţinând cont de criza economică şi condiţiile de austeritate bugetară, autorităţile de la Chişinău au decis să aloce nouă milioane de lei pentru a spori securitatea Parlamentului, instalând gratii la uşi şi peliculă antiglonţ la ferestre.
Banii sunt prevăzuţi în bugetul de stat, a comentat viceministrul Construcţiilor, Anatolie Zolotcov, iar lucrările sunt efectuate conform unui proiect elaborat după violenţele din 7 aprilie 2009. De instalarea gratiilor se ocupă muncitori ai unei companii private de construcţii. Potrivit viceministrului, ferestrele de la primul etaj vor fi acoperite cu peliculă antiglonţ, care protejează sticla până şi de explozii.
„Se execută lucrări de instalare a gratiilor la uşi şi la ferestre la etajul întâi. La fel se încleie pelicula anti-vandal la ferestre. Lucrările se execută conform documentaţiei de proiecte elaborată încă în 2009. Pe bulevardul Ştefan cel Mare sunt trei intrări, acestea vor fi protejate. Sunt intrări din str. Coropceanu, unde este intrarea în sala de şedinţe, şi acelea vor fi protejate. Mai sunt intrări laterale, tot vor fi protejate. Sunt intrări în subsol, la fel vor fi protejate”, a declarat Zolotcov, pentru Jurnal TV.
Deşi lucrările au fost prevăzute încă din 2009, până acum nu s-au găsit bani pentru acest proiect, „acum au apărut surse financiare şi executăm aceste lucrări. Aproximativ nouă milioane de lei. Aceşti bani sunt prevăzuţi în bugetul de stat”, a adăugat Anatolie Zolotcov.
Printre deputaţi, părerile, vizavi de măsurile sporite de securitate privind clădirea Parlamentului, sunt împărţite. Unii parlamentari salută această iniţiativă.
„Securitatea instituţiilor de stat trebuie să fie asigurată în cazuri de provocări politice, de huliganism, de diversiune, de aceea consider că este bine”, a menţionat deputatul comunist, Oleg Reidman.
Deputat neafiliat, unul din cei 14 transfugi comunişti, Anatolie Zagorodnîi consideră că gratiile sunt necesare ca metodă de protecţie de „cei care au declarat că vor organiza Maidanul şi revoluţii”. „Oamenii de la noi aşteaptă soluţii concrete pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Unde se fac aceste lucruri? În Guvern şi în Parlament. Dar în cazul în care, cine doreşte dă cu piciorul în această instituţie, dă foc, atunci în ce societate trăim?”, a adăugat deputatul.
De cealaltă parte, preşedintele PSRM, Igor Dodon, unul dintre liderii protestatarilor din Faţa Parlamentului consideră că „această guvernare oligarhică se teme de cetăţeni, de furia poporului. Am văzut ce a fost pe data de 20 ianuarie. Ei înţeleg că s-ar putea repeta când oamenii vor ieşi masiv, spontan în faţa Parlamentului, de aceea încearcă să întreprindă diferite măsuri de protecţie”.
După înlăturarea de la guvernare a comuniştilor în 2009,pe 7 aprilie a avut loc un protest masiv în urma căruia Clădirile Parlamentului şi a Preşedinţiei au fost distruse, iar pentru reconstrucţie au fost alocate, până în prezent aproximativ 400 de milioane de lei. Funcţională este doar clădirea Parlamentului, Preşedinţia aflându-se încă în reparaţii.
Notabil este faptul că, după decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de anulare a peste 400 de mii de semnături pentru organizarea unui referendum republican constituţional de modificare a Constituţiei în vederea alegerii şi demiterii şefului statului de către popor, limitării imunităţii parlamentare şi reducerii numărului de deputaţi, membrii Platformei Demnitate şi Adevăr au anunţat că vor organiza, la 24 aprilie, un nou protest. Decizia CEC va fi atacată în instanţă de judecată.
(Sursa: Epoch Times România)
