Mobila „la negru” sugrumă o întreagă industrie ieşeană: „Noi de ce să mai plătim taxe?”

0
3015

Tranzacţii de zeci de mii de lei au loc la lumina zilei în Piaţa Doi Băieţi. Sute de producători clandestini fac mobilă la comandă fără facturi, lovind în cei care investesc şi plătesc taxe. Marea evaziune începe de la poarta ISPAL, cel mai mare angro de PAL din Iaşi, unde plăcile sunt tăiate la cotă micilor producători, pe baza unui simplu bon de casă. Mobila e ansamblată în sufragerie cu o simplă maşină de găurit. Preţurile sunt de dumping şi calitatea mult mai scăzută. „Suntem ca în Africa, dar vrem să ne batem cu firmele din Germania”, spune un producător care plăteşte chirie, taxele angajaţilor, impozite, leasing pentru utilaje şi care se vede înlăturat de concurenţa neloială.

 

Circa o treime din mobila din Iaşi este făcută „la negru”, estimează specialiştii din industrie. Fenomenul evazionist se cifrează la milioane de euro anual şi se derulează pe scară largă, la lumina zilei. Câteva zeci de aşa-zişi producători care lucrează în mici spaţii improprii sau chiar în propria sufragerie pot fi găsiţi pe anunţurile de mică publicitate, smulgând o felie importantă din piaţa de mobilă.

 

În weekend, la Piaţa Doi Băieţi se fac sute de tranzacţii la lumina zilei şi nimeni nu eliberează factură, „ca să fie mai ieftin”. Majoritatea iau comanda, cumpără PAL-ul de la marii angrosişti, taie plăcile direct la faţa locului, primind un simplu bon de casă, după care ansamblează mobilierul cu o simplă maşină de găurit. Circuitul evazionist afectează firmele care lucrează curat şi care au preţurile cu 20-30% mai mari.

 

 

Duminica, la Doi Băieţi, se vând sute de corpuri de mobilier. Totul la negru

„Fenomenul e scăpat de sub control. Cum să mă dezvolt când plătesc chirie pe hală, când am angajaţi şi plătesc taxe şi impozite, TVA, când cumpăr utilaje în leasing şi când văd că alţii îmi iau clienţii de pe OLX şi lucrează la negru? În domeniul mobilei, în Iaşi suntem ca în Africa, iar Fiscul închide ochii. Cum să ajung eu să concurez cu o firmă germană când de fapt mă bat cu Africa?”, declară cu năduf un producător local de mobilă, care, de frica represaliilor, a dorit să-şi păstreze anonimatul.

 

Comerţul cu mobilă la marginea drumului a luat amploare în Iaşi. Deşi calitatea de multe ori este îndoielnică, preţul mic îi atrage pe cumpărători, care de multe ori fac rabat de la calitate în detrimentul sumei plătite.

 

Oferta este una variată, cumpărătorul fiind la un click de distanţă de cel care îi poate face mobila în casă aşa cum îşi doreşte şi la preţuri ce ajung de multe ori chiar la jumătate din tarifele practicate de firmele care au magazine.

 

La o simplă căutare pe un site de anunţuri, am găsit nu mai puţin de nouă anunţuri date de firme mici, din Iaşi, unele care au mici hale de producţie, altele firme de apartament.

 

Mobila făcută în sufragerie prezintă imperfecţiuni mari la îmbinări

Reclama, sufletul comerţului

Anunţurile de pe site-urile conţin în marea lor majoritate poze care „îţi iau ochiul“, iar multe dintre oferte conţin transport şi montaj gratuit.

„Executăm orice tip de mobilier la comandă, din Pal melaminat, Mdf foliat sau vopsit, pentru bucătării, living-uri, dormitoare, holuri, băi, spaţii comerciale, săli de curs, birouri, etc, la preţuri accesibile! Garantăm folosirea de materiale şi accesorii de cea mai bună calitate şi finisaje la standarde înalte!“, este una dintre ofertele de pe site-ul de anunţuri.

 

Alţii oferă şi servicii de recondiţionare. „Executăm mobilă pe comandă din pal melaminat, mdf vopsit, mdf înfoliat pentru standuri, magazine, farmacii. Recondiţionăm mobilier deteriorat, mobilier pentru grădină, şcoli, grădiniţe, spaţii comerciale şi standuri expoziţie. Mobila se face la comandă, pe dimensiunile, culorile şi cu accesoriile dorite. Preţurile variază în funcţie de dimensiuni, culori şi accesoriile folosite“, scrie într-un alt anunţ postat pe OLX.

 

La piaţa de mobilier, fără factură

Pentru cine nu are încredere în anunţurile de pe site-uri, poate merge duminica la Piaţa Doi Băieţi, la Piaţa de moblier, amenajată în acelaşi spaţiu cu Piaţa de animale. Aici, micii producători de mobilier au expuse o parte dintre produse, dar marea majoritate te asigură că îţi pot face orice, „numai să ai bani“.

 

La Piaţa de mobilier poţi găsi aproape orice, de la scaune şi mese până la paturi, canapele, mobilier de bucătărie, living, dormitor şi baie.

 

Marele avantaj faţă de site este că aici omul poate vedea produsul, discută direct cu cel care îl face şi mai poate obţine şi o mică reducere sau transportul gratuit.

În aproximativ o oră, cei opt producători de mobilier au vândut produse de câteva zeci de mii de lei şi au antamat alte câteva zeci de înţelegeri fără să dea vreo factură, chitanţă sau bon fiscal. În doar câteva ore, în Piaţa Doi Băieţi s-a tranzacţionat mai multă mobilă „la negru” decât produce o firmă, cu acte, într-o lună.

 

„Firmele se plâng de concurenţa celor ce lucrează la «negru». Acei mici întreprinzători nu plătesc taxe şi impozite sau plătesc doar pentru o parte din producţie şi atunci e normal să să vândă la un preţ sub piaţă. Este o concurenţă neloială, de care nu ştiu dacă vom reuşi să scăpăm vreodată.”  Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România

„Facem ce vrei matale!“

Fiecare dintre cei opt producători de mobilier de la Piaţa de mobilier din Tătăraşi are cel puţin un angajat în piaţă, care te preia în momentul în care te vede că eşti interesat de preţ.

„Ce v-ar interesa?“, îţi spune pe un ton politicos angajatul.

Îi explic că aş vrea o bibliotecă, din trei corpuri, îi spun nişte dimensiuni şi de culoare albastră.

„Ah, albastru e mai scump să ştiţi. Cel mai bine veniţi la firmă (n.r. – un PFA), pe Cicoarei (şi-mi dă o carte de vizită), vorbiţi cu patronul şi stabiliţi cu el exact ce vreţi. Facem ce vrei matale! Oricum, din ce mi-aţi spus nu vă costă mai mult de 1.500 de lei (n.r. – cel puţin 2.500 de lei la un magazin de mobilă)“, îmi spune încrezător angajatul că şi-a găsit un client.

 

„Ieftin şi bun!“

La alt producător de mobilier, îi spun că aş vrea o mobilă de bucătărie, îi spun şi dimensiunile şi să-mi sugereze o culoare, „care e acum la modă“.

„Dom’le, eu pot să-ţi fac orice vrei matale. Ieftin şi bun! Nu-ţi place nimic din ce avem expus aici, nu? Astea-s aşa, mai mult de reclamă, cine e interesat vine la noi la firmă. Dacă ai banii şi ştii ce vrei, în câteva zile o ai deja acasă. Montajul şi transportul la noi e
gratuit“, se laudă patronul. Întreb dacă îmi dă fără factură şi îmi confirmă că nu e nicio problemă.

 

 

„Factura vă încarcă la preţ!“

Merg la următorul „stand“ unde spun că aş vrea nişte mobilier pentru birouri.

„Vreţi pentru firmă? Ah, am mai făcut pentru firme din Iaşi şi lumea a fost foarte mulţumită. Noi nu luăm pielea de pe om! Ştim şi noi cât e de greu să ai o firmă în ziua de azi şi să trăieşti“, îmi zice linguşitor patronul.

Tonul vocii i se schimbă brusc în momentul în care îi spun că vreau factură şi chitanţă pentru că le trec pe cheltuieli în contabilitate: „Factură? Nasol! Să ştiţi că factura vă încarcă la preţ! Nu mai bine câştigaţi câteva sute de lei şi câştig şi eu, dacă facem fără factură?!“

Îi spun că vreau neapărat factură.

„Bine, dom’le, facem factură, da’ să ştii că o să te coste mai mult. Treaba matale!“, îmi răspunde patronul nemulţumit că nu vreau să câştigăm amândoi… în detrimentul statului.

 

PAL, de ISPAL

Marea majoritate a producătorilor de mobilier cu care am discutat ne-au îndemnat să luăm PAL-ul de la ISPAL.

„Cele mai bune preţuri le găsiţi la ISPAL. Mergem împreună, vă alegeţi culorile şi pe urmă noi vă facem mobilă“, ne-a spus unul dintre cei cu care am discutat să ne facă mobilă.

Informaţia a fost confirmată şi de către unul dintre anagjaţii de la ISPAL: „Multă lume vine să cumpere de la noi PAL. Sunt şi persoane fizice, dar şi firme. În general, persoanele fizice îşi taie PAL-ul la noi.“

ISPAL îi tratează pe micii producători ca pe persoane fizice, tăindu-le doar bon de casă, fără a le face factură. Astfel, circuitul financiar fiscalizat se încheie la poarta ISPAL, unul dintre cei mai mari angrosişti de PAL din Iaşi. Mobilierul ansamblat nu mai este ulterior purtător de TVA şi nu se mai plăteşte impozit pe profit.

 

„«Genunchierii» nu fac treabă de calitate“

Patronul firmei producătoare de mobilier EasyMob, Mihai Ciulei, consideră că toate firmele de apartament care produc mobilă fac o concurenţă neloială, iar calitatea muncii lor este sub cea a marilor producătorii.

„«Genunchierii», aşa cum le spunem noi celor care fac mobilă în orice spaţiu şi în orice mod, nu se ridică la nivelul firmelor mari. Calitatea este mult mai mică, dar concurenţa lor este neloială. Oricum, să ştiţi că ei nu pot face prea multe. Nu au utilajele necesare pentru a face ceva de calitate. În plus, niciunul nu poate da garanţie pentru munca lor, aşa cum este în cazul nostru“, precizează Mihai Ciulei.

 

 

20 miliarde de euro pe an se pierd prin evaziune

Ionuţ Dumitru (foto), preşedintele Consiliului Fiscal din România, afirmă că evaziunea rămâne cea mai mare problemă a economiei: „Vorbim de o evaziune agregată de 10-15% din PIB, este enorm, circa 15-20 de miliarde de euro care se pierd anual. E un fenomen general, nu doar în industria mobilei, pe alcool vorbim de o evaziune de 80% pe anumite sectoare”. Întrebat dacă lipsa unor măsuri energice din partea guvernanţilor denotă dezinteres sau o formă de protecţie a unor categorii sociale care supravieţuiesc prin economia la negru, Ionuţ Dumitru a afirmat că răspunsul este altul: „Corupţia. Evaziunea este una dintre cele mai importante surse pentru politicieni. Rezultatele nu le obţii prin controale, cum a fost anul trecut, când am asistat la o forţare ci printr-o abordare structurală”. Abordarea se referă în primul rând la transparentizarea cheltuielilor publice şi creşterea eficienţei acestora: „Când oamenii văd că nu se fac autostrăzi, că nu se fac spitale, se gândesc de ce să mai plătească taxe?”, a conchis preşedintele Consiliului Fiscal.

 

La ISPAL orice particular îţi taie plăcile pe loc, fără factură

ISPAL lucrează la export dar şi pentru piaţa neagră

Preşedintele grupului de firme ISPAL este Ovidiu Pleşcan, fost şef regional de cantină la CFR.

Înfiinţată în 2002, firma a intrat în parteneriat cu grupul de firme EGGER, companie producătoare de semifabricate de lemn din Austria.

 

Citeşte şi Surpriză: muncitorii de la Delphi nu lucrează pentru Delphi!

 

Cu peste 150 angajaţi, ISPAL a avut în 2014 o cifră de afaceri ce depăşeşte 5 milioane euro şi un profit de aproximativ 2 milioane de euro.

Peste 20% din produsele parcului industrial al companiei iau calea exportului, ISPAL având contracte de furnizare a mobilei pentru unităţi importante din Germania, Italia sau Principatul Monaco.

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments