Maricel Popa roteşte afacerile la Prisecani: trandafiri pentru dulceaţă

0
465

Cel mai încăpăţânat om de afaceri din Iaşi: pierde la foc automat, dar nu se lasă şi o ia de la capăt. După găini, curcani, ouă şi legume bio, struţi, Maricel Popa a găsit alte întrebuinţări pentru cele 16 hectare de teren pe care le deţine la Prisecani. Vrea să dea lovitura cu dulceaţă de trandafiri şi cu fazani. A investit deja 15.000 de euro, urmează cel puţin alţi 10.000.  

 

Studiind foarte bine piaţa dulceţurilor din România, omul de afaceri ieşean Maricel Popa s-a decis să înceapă o afacere cu trandafiri pentru dulceaţă în cadrul fermei sale de la Prisecani.

 

Plan elaborat

Pentru început, patronul grupului de firme Omega Tehnoton a investit 15.000 de euro în trandafiri pe care i-a adus din Polonia şi care, după cum spune proprietarul, au florescenţă de trei ori pe an. Dacă se va demonstra că este o afacere rentabilă, Popa este hotărât ca la anul să planteze cinci hectare de trandafiri. „Dincolo de faptul că trandafirul este cea mai nobilă floare, dulceaţa de trandafiri este destul de rară. Este un pariu cu mine această afacere. La noi, în Moldova, nu mai este o asemenea investiţie: cultură de trandafiri pentru dulceaţă. Eu m-am decis să plantez, pentru început, un hectar, urmând ca producţia să aibă loc la Vitalef, unde fac şi alte dulceţuri şi fructe confiate. Va fi o dulceaţă cu plusvaloare mult mai mare decât oricare alta. La un hectar, vor ieşi câteva zeci de kilograme de dulceaţă. Un borcan de 400 de grame va costa 8 lei“, spune Maricel Popa.

 

Maricel Popa (primul din dreapta) supraveghează cu atenţie plantarea butaşilor pentru care a plătit 15.000 de euro 

Plantă care nu este pretenţioasă

Omul de afaceri ieşean este convins că, în anii următori, şi alte persoane din zona Iaşului vor opta pentru acest tip de afacere. „Mă uit la dealurile din zona Comarnei, unde e plin de spini. Ce-ar fi ca mai multă lume să aibă astfel de culturi? Adaptând trandafirii la noi, după un an, doi, sunt convins că mai mulţi vor vedea că este o afacere profitabilă şi îi vor cultiva. Trandafirul nu este o plantă pretenţioasă, îl sădeşti şi pe urmă culegi florile. Nu are cheltuieli mari de întreţinere“, precizează Popa.

 

Gemurile eco nu se prea caută

Având în “curtea sa” şi celebrul producător de compoturi, gemuri şi dulceţuri Vitalef, Popa a avut ocazia să vadă care produse se vând mai bine şi care sunt mai căutate pe piaţă. „Să ştiţi că nu există un interes foarte mare pentru gemurile naturale. La dulceaţa de trandafiri, în schimb, poate să treacă peste valoarea de ambalaj. La noi, este mai scump ambalajul decât conţinutul. Taxele de mediu şi ambalajul costă foarte mult. De aceea, eşti forţat fie să pui înlocuitor de produs, fie să dai faliment. Cel mai bun exemplu îl am cu cireşele confiate pe care le produc. Sunt singurul producător de cireşe confiate, la nivel industrial, din ţară. Acest produs are plusvaloare şi se vinde foarte bine“, explică Popa alegerea făcută.

 

„Greşim că nu suntem naţionalişti“

Omul de afaceri ieşean consideră că românii acceptă mult prea uşor tot ce cere Uniunea Europeană şi că Statul nu ajută şi nu susţine producătorii locali: „Taxele de mediu respectă toate directivele, cu ochii închişi. Am fost în Guvern de atâtea ori şi am văzut că, în alte părţi, când Uniunea Europeană dă o directivă, de fapt dă o linie, o direcţie, nu trebuie aplicată ad litteram. La noi aceasta este o greşeală fundamentală. Noi nu ne batem pentru ţara noastră. Greşim că nu suntem naţionalişti. Merele de la noi sunt aduse din Polonia. La ei, costurile sunt la jumătate din costurile noastre. Noi trebuie să ne orientăm spre altceva.“

 

Sfat: Nu trebuie plantat doar porumb

Marea dorinţă a lui Popa este de a-i convinge pe oamenii de la ţară să cultive şi altceva în afară de porumb, un produs ce nu le aduce foarte mulţi bani. „Noi trebuie să convingem lumea de la ţară, în primul rând, să nu mai facă agricultură doar pentru existenţă, ci să trăiască bine făcând agricultură. Vreau să le arăt că se poate face o agricultură cu plusvaloare adăugată. Trebuie să înţelegem că trebuie plantat mai mult decât un hectar de porumb. Un kilogram de porumb e 0,5 bani, maximum 1 leu. Trebuie să producem mai mult de atât, să extragem de la pământ cât se poate de mult. Şansa ţăranului român este să facă culturi şi să meargă în asociaţie“, zice Popa.

 

Curcani sută la sută bio

Altă afacere de la Prisecani a ieşeanului este o fermă de curcani, la care, deşi nu a dat încă randamentul scontat, Popa este mulţumit că a reuşit să obţină nişte exemplare sută la sută bio şi că păsările nu i-au murit, aşa cum s-a întâmplat în cazul altora. „La toţi din Prisecani le-au murit curcanii. Mie, nu. Eu i-am crescut fără nucleul proteic. Numai cu porumb şi cu lucernă. Într-adevăr, nu se fac de 30 de kilograme, ci de 20. Dar eu cred că este mai mult decât suficient. Sunt sută la sută bio. Ne întrebăm de ce ne îmbolnăvim, dar nu ne uităm ce mâncăm. Mergem la supermarket şi luăm de acolo toate produsele. La noi, din 600 de grame se face un kilogram de muşchi, în afară din 1,8 kilograme de carne se face un kilogram de muşchi. Asta e marea noastră tragedie, avem o ţară bogată, dar noi nu ştim să o folosim şi mâncăm nesănătos”, explică patronul.

 

Popa are mare grijă de curcanii lui şi vrea să le aducă în apropiere fazani

Fazanii, un alt pariu

La ferma de la Prisecani, Popa vrea ca, în maximum două luni, să aducă 1.000 de fazani, investiţia fiind de peste 10.000 de euro. „Dincolo de faptul că sunt nişte animale foarte frumoase, fazanii au o cantitate foarte mare de magneziu, magneziu ce cu greu poate fi luat din alt produs. La noi, toate fermele de fazani s-au închis din varii motive. Eu vreau să fac o fermă de fazani în apropierea pădurii, în mediul lor natural. În plus, mai vreau să achiziţionez un abator portabil, din Italia. E uşor de autorizat. O dată pe lună, voi face sacrificare de fazani. Oricine va veni, îşi va alege fazanii pe care îi vrea. În cel mult jumătate de an, cred că investiţia în fazani va fi amortizată, iar cea în abator în aproximativ un an“, conchide Popa.

 

Citeşte şi Interpretează romanţe precum Ioana Radu. Vasilica Tătăru: „Muzica este un har pe care mi l-a dat Dumnezeu!“

 

Tot aici, Popa a încercat, de-a lungul timpului, să crească găini şi legume bio, fără succes pe piaţă. Ulterior, a avut în vedere creşterea struţilor.  

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments