Ionel Oancea și Andrei Ciuhodaru, doi arhitecți bine cotați în Iași, resping unui centru aglomerat cu clădiri înalte. Primul, fost șef al Urbanismului în Primărie, amintește de proiectul din 1994, cu patru turnuri. Ciuhodaru vorbește de blocuri cu 5-6 etaje, pentru a păstra armonia zonei. Miza este enormă, Iași fiind singurul oraș mare din România care mai are terenuri libere în zona centrală, pe care se va construi masiv în următorii ani.
Subiectul unui nou cartier de turnuri în centrul Iașului, în perimetrul Elena Doamna – A. Panu – Ghica Vodă a lansat dezbaterea liberă a mai multor propuneri venite de la arhitecți. Mulți dintre ei susțin faptul că PUG-ul nou nu va permite, de fapt, existența unui număr de turnuri atât de mare, așa cum era în schița prezentată de 7EST. În plus, spun specialiștii, sunt date exemple din afara țării,unde a fost păstrat specificul zonei. „Turnuri există și la Londra, Bilbao sau Paris. Dar nu sunt poziționate în centrul orașului. În plus, acolo există parcuri și mai multe spații verzi”, a explicat arhitectul ieșean Andrei Ciuhodaru, cel care a proiectat singurul hotel de 5 stele din Iași.
Nici măcar un fost șef al Urbanismului ieșean nu este de acord cu un proiect care ar aglomera zona. Investitorii încă mai speră că li se va permite să construiască, dar este așteptat noul PUG.
Ionel Oancea (stânga) și Andrei Ciuhodaru, doi arhitecți recunoscuți, nu sunt fanii unui centru prea aglomerat
Soluție din 1994
Fostul șef al Urbanismului, Ionel Oancea spune că, în anul 1994, a existat un concurs de soluții pentru a realiza arhitectura zonei cuprinse între A. Panu și Elena Doamna. „În schiță am văzut foarte multe clădiri preluate de pe Internet și puse în acea zonă. Puțini își mai amintesc faptul că acolo a fost deja un concurs de soluții, în 1994, pe vremea când urma să fie făcut Centrul de Afaceri Europa. A existat un juriu de la București și au participat arhitecți buni din toată țara. Au existat 16 soluții prezentate și juriul a ales soluția câștigătoare. În baza acelui concurs s-a realizat ulterior un PUZ de zonă centrală care prevedea doar patru clădiri înalte. A fost considerată soluția optimă pentru zonă, respectând reguli de arhitectură și urbanism”, a spus arhitectul Ionel Oancea.
Acesta spune că soluția cea mai bună este compensarea zonei Palatului Culturii cu 4 turnuri, dar nu mai multe.
Problemele legale
PUZ-ul realizat în urma concursului de soluții din 1994 ar fi urmat să fie pus în aplicare, dar primarul de la acea vreme, Constantin Simirad, a schimbat planul de acțiune. „Pe vremea concursului, acolo nu exista parcul. Era teren liber. Simirad a spus: aici facem parc. Deși, legal vorbind, acolo existau proprietari. Parcul s-a făcut pe terenurile oamenilor. De aici a rezultat cea de-a doua problemă: ce faci acum, având deja copaci, parc și deficit enorm de spații verzi pe cap de locuitor, conform normelor UE? Noi avem vreo 7 mp de spații verzi, iar media europeană este de 25. Corect este acum să spui că lași parc, dar îi despăgubești pe proprietari. Altfel, te-ai ales cu un parc central pe cheltuiala altora”, a mai explicat arhitectul Ionel Oancea.
Acesta mai spune că ideal ar fi ca proprietarii terenurilor din Centru să se unească, pentru a realiza un proiect comun. „Ar mai fi soluția ca cineva cu mare putere financiară să cumpere tot și să realizeze un proiect, respectând totuși soluția din 1994, cea mai potrivită urbanistic”, a mai spus arhitectul ieșean.
Schița noului PUG, aflat încă în dezbatere, prevede doar șase turnuri în Centru Civic. Parcul rămâne neatins, iar o parte din casele vechi sunt păstrate
Argumentele contra proiectului
Un alt architect ieșean ne-a prezentat argumentele împotriva construirii de turnuri. Andrei Ciuhodaru spune că, în primul rând, trebuie respectat specificul zonei, ca lecție elementară de arhitectură. „Un oraș ca Iașul trebuie să aibă fronturi continue și clădiri de înălțime medie – P+5 sau P+6 în zona centrală. Sunt alte locuri în Iași unde se pretează turnuri și chiar sunt necesare. Noi le spunem accente verticale. Marchează o intersecție importantă, un capăt de perspectivă al unei străzi. Un astfel de punct este lângă Biserica Barnovschi – capăt de perspectivă pentru strada Sfântul Lazăr. Acolo poți face ceva înalt”, ne-a spus Andrei Ciuhodaru.
Al doilea punct se referă la parcări și la faptul că, de fapt, vor apărea locuințe. „Cu excepția lui Gabriel Surdu, toți ceilalți proprietari au realizat până acum locuințe. Unde faci sutele de locuri de parcare care-ți trebuie? În al treilea rând, este tot timpul adus în discuție exemplul orașelor vestice, unde există turnuri. Extrem de adevărat, sunt turnuri la Londra, Paris și Bilbao. Dar nu sunt în centru. Shard, clădirea uriașă din Londra, a fost studiată și este capăt de perspectivă. Nu deranjează deloc”, ne-a mai spus Ciuhodaru.
Lui Norman Duisburg i s-a cerut să refacă centrul orașului Duisburg, din Germania. A pus mai multe clădiri (desenate în alb), dintre care doar două turnuri)
Exemplul Duisburg
Arhitectul ieșean susține că în toate orașele unde se fac intervenții în zona centrală sunt respectate conurile de vizibilitate. Acestea ar oferi atât deschidere spre clădirile istorice, cât și posibilitatea orientării în spațiu și salvarea din senzația de claustrofobie din marile orașe. „Unul dintre marii arhitecți ai lumii, sir Norman Foster, a refăcut zona centrală a orașului german Duisburg. Pe o schiță de pe site-ul său se vede clar că a respectat specificul zonei. A așezat doar două clădiri înalte care sunt în capetele unei străzi”, ne-a mai spus Ciuhodaru. Arhitectul mai spune că argument contra proiectului este și prezența vestigiilor, care ar transforma centrul în șantier pentru multă vreme.
„Soluția cea mai bună? Aplică noul PUG acolo – prevede maxim șase clădiri înalte în acea zonă, dintre care doar două în zona parcului. Fă la marginea orașului un New District, reglementează totul și eliberează actele pentru clădiri înalte acolo în maxim două-trei luni. Lasă-i pe dezvoltatori să construiască acolo cât vor”, a concluzionat Andrei Ciuhodaru.
Fără comentarii de la proprietari
Cu excepția vicperimarului Gabriel Surdu, care deține un teren chiar lângă parcul Ghica Vodă, nici un alt investitor care a cumpărat teren acolo nu comentează situația actuală. Gabriel Surdu a precizat că va construit dacă noul PUG va permite.