Un afacerist controversat din judeţul Iaşi, condamnat la 10 ani de închisoare după ce a încercat să cumpere un bebeluş cu 5.000 de lei, a fost trimis din nou în judecată de procurorii DIICOT. Mihai Nicuşor Stănescu zis Napoleon şi alte 12 persoane sunt acuzaţi că au cumpărat mărfuri de la diferite firme şi au „plătit” cu file CEC fără acoperire.
Bărbatul din Grajduri a fost trimis în judecată, zilele trecute, de procurorii DIICOT Iaşi, după 7 ani de la demararea anchetei pentru constituirea unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălare de bani. Alături de Mihai Nicuşor Stănescu zis Napoleon au ajuns în faţa judecătorilor, pentru acelaşi tip de infracţiuni, alte 12 persoane, dintre care şapte membri ai clanului Stănescu.
Procurorii susţin că, în perioada 2006- 2009, membrii grupării au prejudiciat cu aproape 1,5 milioane lei firme din Bucureşti şi 10 judeţe, de la care au cumpărat materiale de construcţii sau alte mărfuri, emiţând file cec fără acoperire. Liderii reţelei ar fi fost Nicuşor Stănescu, fiul vitreg al acestuia, Călin, dar şi Cezar şi Remus Stănescu, iar pentru a-şi spori veniturile aceştia s-au folosit în special de firmele SC Mardum Com Metal SRL Iaşi,SC Eastnowest SRL Iaşi şi SC Autotruck Co. SRL Braşov. „Pe fiecare din cele trei societăți a existat câte un „administrator” recrutat de membrii grupului, care a acționat în calitate de „om de paie”, aflat în totalitate la dispoziția și sub coordonarea liderilor grupului. (…)Marfa achiziționată (corespunzătoare unei palete extrem de diverse și care nu avea legătură cu obiectul de activitate al firmelor-vehicul infracțional) era fie împărțită și însușită de inculpați, fie reintrodusă în circuitul comercial sub aparențe legale”, se arată în rechizitoriu. În unele situaţii, banii obţinuţi după vânzarea mărfurilor erau reinvestiţi în avansuri de plată pentru cumpărarea altor bunuri, pentru achiziţia materialelor pentru construirea unor case ale membrilor reţelei în Grajduri sau Hârlău sau pentru a crea infrastructura necesară următoarei firme ce urma a fi preluată.
Mai mult, pentru a câştiga încrederea „partenerilor de afaceri” gruparea a mers şi până la închiriat de spaţii de birouri moderne şi angajare de personal.
Procurorii mai susţin că inculpaţii se foloseau o firmă până la apariţia incidentelor de plată, apoi îşi reluau activitatea pe o altă societate. „În câteva săptămâni lichidau societatea, pe care o înstrăinau unor persoane racolate special în acest scop (mai ales persoane fără adăpost) sau, dacă societatea era deja achiziționată pe numele uneia dintre aceste persoane, o lăsau în nefuncționare”, mai spun anchetatorii.
Un număr de 27 de firme ţepuite s-au constituit părţi civile în dosar, iar pentru recuperarea prejudiciului anchetatorii au pus sechestru pe patru maşini ale inculpaţilor, două kilograme de bijuterii din aur, o monedă de 13,97 de grame de aur inscripţionată „Franz Josef” şi poprire pe 360.000 lei.
Condamnat în două dosare
Nicuşor Stănescu a fost condamnat definitiv, în 2014, la 10 ani de închisoare pentru trafic de minori şi fals în declaraţii, iar soţia sa la 4 ani de închisoare cu suspendare. Stănescu a fost acuzat că, în 2013, i-a oferit 5.000 lei lui Zabar Şerban,un recidivist din Zalău, pentru a-i vinde copilul de 10 luni al concubinei sale. Anchetatorii susţineau că femeia a fost bătută de iubitul său şi obligată să meargă la Starea Civilă şi să declare că tatăl minorului este Nicuşor Stănescu. După ce i-a dat copilul ieşeanului, mama a făcut plângere la Poliţie.
Tot în 2014, Stănescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Iaşi la 4 ani şi 4 luni de închisoare, alături de fostul deputat PDL Dragoş Iftime din Vaslui, într-un dosar de spălare de bani şi evaziune fiscală.