Au apărut primele situaţii în care bănci din Iaşi au fost notificate să preia imobile în contul unor credite. Un avocat din Iaşi a înregistrat şase cazuri. 7EST prezintă una dintre aceste poveşti, în care un debitor a plătit deja suma împrumutată şi tot mai are de achitat rate timp de 17 ani. Este neclar, deocamdată, cum vor reacţiona băncile în faţa valului de case primite prin Legea „dării în plată”.
Împovăraţi de datoriile la bănci, unii ieşeni au decis să renunţe la casele în care au trăit ani de zile. Aceştia au ales să profite de Legea dării în plată şi au depus deja, prin avocaţi sau notari, notificări că vor să predea cheilor imobilelor gajate. Devalorizarea francului elveţian, naşterea copiilor şi refuzul băncii de a-i oferi condiţii de creditare mai favorabile l-au determinat şi pe ieşeanul Cristian U. să ia o asemenea decizie radicală. În urmă cu câteva zile, el a depus, prin avocat, notificarea de dare în plată a apartamentului de 33 de metri pătraţi în care locuieşte cu soţia şi cei doi copii. Decizia a fost luată după ce, vreme de opt ani, a restituit băncii aproape 150.000 de lei din cei aproape 160.000 de lei pe care îi împrumutase în 2008. Cu toate acestea, mai avea în faţă alţi 17 ani de plătit rate. Explicaţia: plătise doar dobânzi.
Lovituri în serie
Una dintre notificările de dare în plată depuse deja la sucursalele bancare din Iaşi este a inginerului Cristian U. În urmă cu opt ani, ieşeanul lua de la Volksbank un credit de nevoi personale cu ipotecă de 75.000 de franci elveţieni, scadent în 25 de ani, pentru care gajase cu un apartament de două camere de 33 de metri pătraţi în cartierul Alexandru cel Bun. „Pentru apartament pot spune că am muncit din clasa a XII-a, de când făceam meditaţii la matematică. Apoi am economisit bani din salariu. Au pus şi părinţii o parte, au mai luat credite de nevoi personale, pe care le-am plătit eu, şi am reuşit să cumpăr locuinţa. Foarte greu l-am achiziţionat”, povesteşte ieşeanul.
„Francul era atunci peste 2,1 lei, deci împrumutasem aproximativ 160.000 de lei, echivalentul a 49.000 de euro. Banca spunea că francul a fost stabil în ultimii zece ani… Am ipotecat apartamentul de 33 de metri pătraţi care era pus la punct şi pe care evaluatorul agreat de bancă îl evaluase la 49.000 de euro”, spune Cristian U.
Este probabil ca apartamentul din Alexandru să aibă pe lista de întreţinere, drept proprietar, Banca Transilvania
Rata 2.300 de lei pe lună
Nu a bănuit nicio secundă ce va urma. Dacă rata lunară de 610 de franci elveţieni a fost la început de 1.250 de lei, în 2010 aceasta ajunsese la 2.300 de lei. Tăierea salariilor din acelaşi an nu a făcut decât să înrăutăţească situaţia. „Reuşeam să plătesc rata şi atât. În fiecare lună eram datori la părinţi, de la care împrumutam bani ca să reuşim să ne întreţinem. Soţia era încă studentă, a apărut şi un copil, au tăiat salariile. Apoi a apărut şi al doilea copil. A fost extrem de greu, dar nu am întârziat nicio zi cu rata. Prioritatea a fost mereu rata la bancă”, povesteşte Cristian U.
A dat în judecată banca şi a obţinut definitiv în instanţă eliminarea comisionului de risc şi astfel rata i-a fost redusă. Soţia, cadru medical, începuse să lucreze, dar cu toate acestea rata era destul de mare. „Acum rata ajunsese la 1.700 de lei pe lună. Avem doi copii în întreţinere şi sunt multe cheltuieli”, spune Cristian U. O nouă lovitură a venit anul trecut, când francul elveţian iar s-a devalorizat.
A depus notificare
Astfel, la câteva zile de la intrarea în vigoare Legea dării în plată, avocatul a depus o notificare în numele lui Cristian U. la Banca Transilvania, care a preluat Volksbank. „Am depus notificarea pentru că m-am gândit că oprim pierderile. Am împrumutat echivalentul în franci elveţieni a 49.000 de euro, iar acum, după opt ani de rate, mai am de plătit echivalentul a 55.000 de euro. Este ceva absurd. Am fost iniţial la bancă să încercăm să facem altfel. Le-am spus intenţia mea, le-am propus să reducă soldul la valoarea celor 33 de metri pătraţi, dar fără succes”, a mai explicat ieşeanul.
El speră, totuşi, să primească o ofertă de negociere a clauzelor contractuale din partea băncii. „Nu avem unde locui în altă parte. O chirie pentru un apartament ca al nostru, poate chiar mai mare, ajunge la 1.000 de lei pe lună. Dacă nu ajungem la niciun acord, o să ne mutăm cu chirie şi poate o să încercăm să luăm un alt credit prin Prima Casă. Îmi pare rău dacă pierd apartamentul, la cât am muncit pentru el, dar, privind în viitor, la familie, trebuia să fac pasul acesta”, afirmă Cristian U.
„Vom aştepta poziţia băncii, în sensul promovării sau nepromovării contestaţiei, în termen de 10 zile, împotriva notificării. În caz contrar, transferul de proprietate, respectiv ştergerea datoriei, se va realiza în 30 de zile în cadrul procedurii notariale” Florin Calistru, avocatul lui Cristian U.
„Se va merge în instanță”
Avocatul Florin Calistru a explicat că, în situaţia în care banca nu va fi prezentă la data convocării pentru a semna actele de transfer de proprietate, „se va merge în instanţă, unde judecatorul investit în cauză, va pronunţa o hotarâre, prin care se va constata stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit”. „Consider că prin aceasta dare în plată, având în vedere şi comportamentul abuziv al băncii în trecut, clientul meu a luat o decizie înţeleaptă, reuşind astfel să limiteze pierderile suferite pâna la acest moment, cât şi pe viitor”, a adăugat avocatul Florin Calistru. Apărătorul spune că a depus notificări şi în numele a altor cinci clienţi.
Citește și EXCLUSIV. Urmărit de ANI, Buiceag își scoate banii de la saltea: face case la foc automat
Cuvântul decisiv: Curtea Constituţională
Legea dării în plată, intrată în vigoare în 13 mai, le dă posibilitatea persoanelor care au credite ipotecare mai mici de 250.000 de euro să dea băncii casa pusă gaj pentru a le fi şterse toate datoriile. O parte din cei care depun notificări, nu o fac pentru a renunţa neapărat la locuinţe, ci pentru a forţa banca să negocieze condiţii mai avantajoase. Reprezentanţii mai multor bănci au anunţat deja că intenţionează să conteste legea la Curtea Constituţională.
