Marți, 31 mai, începând cu orele 11:00 circa 300 de membri ai Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe, AGROSTAR, vor participa la protestul organizat în fața Palatului Cotroceni de Blocul Național Sindical (BNS), confederație sindicală la care Federația AGROSTAR este afiliată, se arată într-un comunicat de presă.
Principalele probleme ale sectorului agricol asupra cărora Agrostar vrea să atragă atenția sunt:
- Lipsa Contractului Colectiv de Muncă pe sectorul agricultură, acest document lipsind cu desăvârșire în ultimii 5 ani. „Federația AGROSTAR, cât și Blocul Național Sindical au făcut nenumărate demersuri în vederea negocierii și încheierii acestuia, numai că, din păcate, în sectorul agricol nu există patronat înființat conform Legii 62/2011 republicată – Legea dialogului social. Prin lipsa contractului colectiv de muncă pe sectorul agricol sunt vătămate drepturile lucrătorilor din acest sector. De asemenea, lipsa contractului colectiv pe sector lasă descoperiți și angajatorii, deoarece mare parte nu mai au un document sectorial la care să se raporteze pe de o parte, iar pe de altă parte drepturi care sunt acordate lucrătorilor în acest moment nu mai au o bază legală. Este anormal ca în unul din cele mai mari sectoare economice din România lucrătorii să nu fie acoperiți de un contract care să prevadă drepturi minime”, declară secretarul general al AGROSTAR, Horațiu Raicu.
- Legea Vânătorii, legea care în acest moment este în vigoare așa cum era la momentul în care Federația AGROSTAR a scos în stradă 8.000 de crescători de ovine și caprine la sfârșitul anului 2015. Ordonanța de Urgență dată de către Guvernul României și-a încetat valabilitatea, iar crescătorii de animale vor fi nevoiți să iasă din nou în stradă să ceară modificarea acestei legi, întrucât nu vor mai putea pășuna începând din toamnă. De asemenea, reamintim că acești crescători de animale primesc subvenție cu mult mai mică, decât ceilalți crescători din Uniunea Europeană, au probleme cu vânzarea animalelor, din cauza prețului derizoriu, își vând laptele la un preț de nimic, nu au unde să își vândă lâna, etc.
- Subfinanțarea sectorului agricol în ansamblul său, lipsa de predictibilitate fiscală, cât și întârzierea de la an la an la acordarea subvențiilor în sectorul agricol. „Întârzierea la plata subvențiilor care trebuiau acordate în anul 2015, dar și întârzierea celor care trebuiau plătite în anul 2016, nu au făcut altceva decât să decapitalizeze agricultorii, deoarece parte din aceștia și-au luat credite de la bănci pe baza adeverinței eliberate de către APIA, culmea tot de către stat, iar cum sunt somați de bănci să ramburseze creditele care, culmea au fost acordate în cuantum egal cu subvenția minus comisionul pe care agricultorul îl plătește. Practic, prin această găselniță de a emite o adeverință cu care te duci la bancă ca să îți iei ”subvenția”, deci dreptul tău pentru că lucrezi pământul sau crești animale, mai plătești și comisioane tot băncii. Mai mult, în acest an, ca urmare a întârzierii la plata subvențiilor, agricultorii plătesc statului dobânzi și penalități la plata impozitelor și taxelor locale deoarece nu au avut sumele necesare pentru a-și achita debitele așteptând plata subvențiilor, din care o parte au venit cu foarte mare întârziere, iar o parte nu se știe ”exact” când se vor plăti”, afirmă Horațiu Raicu.
- Lipsa unor politici pe termen scurt, mediu și lung în sectorul agricol, an de an luându-se măsuri pompieristice în sectorul agricol. Lipsa stimulentelor în sectorul agricol acordate de stat, așa numitele subvenții indirecte, stimulente de natură să încurajeze producția și să creeze locuri de muncă. “Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în ultimii ani nu a făcut altceva decât să administreze sumele de bani venite de la Uniunea Europeană cu titlu de subvenții, să plătească de la bugetul de stat subvențiile angajate de România. Practic, s-a transformat într-o agenție de plăți, culmea plătită tot de către agricultori. Ministerul Agriculturii uită faptul că se ocupă și de dezvoltarea rurală, mediul rural aflându-se într-o sărăcie cruntă, cu o populație decimată și îmbătrânită. Nu se înțelege că pentru a dezvolta mediul rural trebuie să capitalizezi fermierii, trebuie să creezi premisele producției, dar și a comercializării asupra căreia nu s-a aplecat nimeni, fermierii fiind lăsați la mâna intermediarilor, care câștigă de 10 ori mai mult decât un agricultor”, susține secretarul general al AGROSTAR.
- Lipsa de viziune în ceea ce privește cercetarea agricolă și subfinanțarea acesteia. Lipsa de implicare și de viziune privitoare la cercetare a condus la faptul că în acest moment sunt lucrători care au salariul brut de încadrare sub salariul minim pe economie, deoarece lucrătorii din cadrul stațiunilor de cercetare – dezvoltare sunt plătiți conform Legii unice de salarizare, ca să nu mai discutăm de cercetătorii, inginerii și alte persoane care activează în sectorul agricol și care au rezultate numai datorită pasiunii față de munca lor. Considerăm că este anormal ca aceștia să fie plătiți sub valoarea pe care o reprezintă . Nu s-a înțeles faptul că agricultură performantă nu se poate face fără o cercetare performantă, dar ca acesta să existe trebuie finanțată.
(Sursa: capital.ro)
