Suspiciuni de plagiat în două articole şi o carte publicate în 2012-2013 de lectorul universitar doctor Alin Petrache. Acesta a fost ales, în 2014, preşedinte al Comitetului Olimpic Sportiv Român. Articolele, apărute în Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, conţin, aproape integral, fragmente preluate cuvânt cu cuvânt de la alţi autori, fără ghilimele şi note de subsol. În carte, zeci de pagini sunt copiate după aceeaşi metodă, arată o investigație făcută de crji.org.
Petrache dă vina pe o „eroare”, respectiv „neatenţie” şi promite retragerea articolelor, precum şi revizuirea volumului.
Articol-compilaţie de pe Internet
Circa 99% din articolul „Teoriile producerii oboselii” (Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare Carol I, nr 2/2012, pp. 276-279) este copiat, cuvânt cu cuvânt, din cartea „Refacere – recuperare: kinetoterapie în activitatea sportivă”, ed. a III-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009, pp. 19-22. Fără ghilimele şi fără să existe vreo notă de subsol, aşa cum cer regulile academice. Volumul Elenei Sabău apare în bibliografie, fapt care nu exclude culpa, după cum a arătat şi Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti în cazul unor situaţii similare din teza de doctorat a fostului premier Victor Ponta.
Exact la fel stau lucrurile şi în cazul articolului „Tipul somatic şi antrenamentul”, apărut în acelaşi număr al Buletinului (pp. 270-275). De data aceasta, preluările sunt din câteva site-uri dedicate sfaturilor din domeniul nutriţiei şi exerciţiilor de fitness, cu minime modificări, de genul: în loc de „după părerea unora”, „părerea unor specialişti.”
„Constantând că aceste articole nu au conţinut tocmai materialul pe care mi l-am propus la vremea respectivă, în sensul că am trimis, din eroare, alt material, am solicitat deja instituţiei retragerea acestora din cuprinsul revistei, urmând ca în numărul următor să transmit pentru publicare, articolele cu conţinut corect”, a explicat situaţia, pe mail, Alin Petrache (pe parcursul acestui articol, răspunsurile sale au fost redate exact, adăugându-se doar diacriticele). Preşedintele Comitetului Olimpic se află în acest moment în Brazilia, la Jocurile Olimpice de Vară, alături de lotul României.
Punctul slab al „greşelii”
Varianta ataşării unui alt document, din calculator, a fost explicaţia primită din partea lui Alin Petrache şi de Elena Sabău, care a luat legătura cu acesta după ce i s-a cerut un punct de vedere din partea CRJI. „A fost foarte surprins şi foarte emoţionat. S-a grăbit să verifice şi a descoperit că, atunci când a pregătit articolul, a avut mai multe documente din care să-şi extragă ideile, inclusiv paginile mele, şi a făcut o greşeală când l-a trimis, pe e-mail, spre publicare”, a spus profesoara universitară din Bucureşti, care s-a declarat de acord cu faptul că „articolul nu respectă regulile academice”. Ea a părut satisfăcută de explicaţia lui Petrache care „ar fi fost foarte ocupat în acea perioadă”.
Varianta aceasta are însă un important punct slab: chiar dacă minimă, există o prelucrare/editare a textului Elenei Sabău, în sensul că ordinea anumitor fragmente a fost schimbată, iar unele au fost tăiate. În plus, numele autorilor invocaţi de cei doi autori a fost inversat: „C. Bota” la Sabău, „Bota C.” la Petrache, iar unele cuvinte au fost înlocuite: „perspectivele unei mari descoperiri” (Sabău) versus „perspectivele acestei mari descoperiri” (Petrache).
„Publicarea acestor articole nu mi-au adus nici un beneficiu”
Revista Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” se prezintă pe site-ul propriu drept „o publicaţie ştiinţifică cu prestigiu recunoscut în domeniul «Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică» al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).”, „indexată în baza de date internaţională Central and Eastern European Online Library: http://www.ceeol.com . „Articolele trimise la redacţia Buletinului Universităţii Naţionale de Apărare Carol I spre publicare trebuie să reprezinte lucrări originale, nepublicate anterior, avizate de referenţii de specialitate”, se mai scrie pe site.
Până la ora editării acestui material, nu au fost primite răspunsuri legate de aceste articole nici din partea conducerii editoriale a Buletinului, nici a universităţii, la aceasta din urmă Alin Petrache fiind lector în cadrul Facultăţii de comandă şi stat major, Departamentul de Educaţie Fizică Militară.
„Menţionez că publicarea acestor articole nu mi-au adus nici un beneficiu profesional, dovadă că sunt pe funcţia de lector universitar încă de acum 11 ani”, a adăugat Petrache. Acestea ar fi putut fi luate, însă, în considerare la calcularea punctajului în eventualitatea avansării pe funcţia didactică superioară, de conferenţiar universitar.
Tudor Vianu, pe lista „victimelor”
Un an mai târziu, în 2013, Alin Petrache a publicat, la Editura Militară, volumul „Sportul şi armata”, carte dedicată bunicului său, „colonelul Ion Petrache, profesor la Academia Militară din Bucureşti.” Şi pentru o bună parte din această există mai multe suspiciuni că au fost copiate fragmente, integral sau prin minime reformulări, din alţi autori.
Astfel, la paginile 22 şi 24 există două fragmente care seamănă ideatic cu rânduri scrise în 1931, în pagina 230 a revistei Gândirea (anul XI, nr. 5) de criticul Tudor Vianu, autorul unui articol cu titlul „Valoarea sportului”. Numele lui Vianu nu apare nici la note de subsol, nici în bibliografie.
A copiat de două ori acelaşi fragment
Însă cele mai multe pagini – zeci – asupra cărora există dubii aparţin conferenţiarului universitar doctor Viorel Ceascai, cadru didactic la Universitatea Naţională de Apărare, autor, în 2010, cu trei ani înainte de cartea lui Petrache, al volumului „Introducere în istoria educaţiei fizice militare” (Editura Universităţii Naţionale de Apărare Carol I).
Există două situaţii suspecte de plagiat în „binomul” Ceascai-Petrache: copiere integrală sau cu minime reformulări, cu sau fără atribuirea sursei. Fapt inedit: într-un caz, un paragraf preluat de la pagina 108 din volumul lui Ceascai, „Dezvoltarea calităţilor motrice şi a deprinderilor necesare luptătorilor în câmpul de luptă modern presupune un proces fizic complex, materializat printr-un antrenament fizic ce urmăreşte formarea potenţialului fizic necesar îndeplinirii misiunilor individuale şi în colectiv, pe perioade prelungite de timp şi spaţiu, în orice condiţii de teren şi stare a vremii”, apare la Petrache, fără atribuire, atât la pagina 105, cât şi la 125. Suspiciunile de plagiat din cartea „Introducere…” pornesc de la fragmente de 10-15 rânduri şi se întind pentru bucăţi de una-două pagini.
Copiere „prin intermediar”
Cel puţin pentru sfera materialelor de presă care s-au ocupat de lucrări ştiinţifice cu astfel de nereguli, „Sportul şi armata” conţine o inovaţie.
Metoda poate fi rezumată astfel şi porneşte de la descrierea aceluiaşi fapt de către A, B şi C. În ordine cronologică, A este primul autor, B îl preia, iar C prezintă acelaşi fapt, exact cu cuvintele lui B, dar citându-l pe A. Există la Petrache mai multe cazuri de acest gen, predilect din lucrări ale lui Mihai Floca şi Constantin Kiriţescu, „răstălmăcite” de Ceascai de la care, apoi, Petrache a copiat. Culmea, la notele de subsol sunt trecuţi Floca şi Kiriţescu.
Şeful e diplomat: „unele lipsuri”, dar „nu este un plagiat”
Într-o reacţie trimisă CRJI, Viorel Ceascai, şeful lectorului universitar Alin Petrache în Departamantul de Educaţie Fizică Militară de la Universitatea Naţională de Apărare, a declarat că „Am citit cartea domnului Petrache şi m-am bucurat observând că a făcut multe referiri şi trimiteri la lucrarea mea, aceasta fiind una din sursele consemnate în bibliografie. Am observat unele lipsuri în ceea ce priveşte neconsemnarea sursei de unde a preluat informaţia şi lipsa ghilimelelor la preluarea fragmentelor dar acest lucru nu m-a împiedicat să consider că lucrarea Sportul şi armata este una valoroasă prin conţinut şi mesajul transmis. Am privit lucrarea dânsului în ansamblu şi concluzia a fost una de apreciere în ceea ce priveşte legătura pe care dânsul a sesizat-o foarte bine între cele două fenomene ale existenţei omeneşti: cel sportiv şi cel militar. Este o lucrare curajoasă prin abordarea şi interpretarea facută în condiţiile în care la ora actuală foarte puţini sunt cei care observă legătura foarte strânsă dintre cele două fenomene şi implicaţiile ce decurg din aceasta. Autorul a sesizat foarte bine toate acestea, formulând concluzii pertinente şi valoroase. Sunt unele greşeli în redactarea lucrării, dar aceasta nu este un plagiat.”
Despre acest volum, Alin Petrache a transmis: „Referitor la cartea Sportul şi armata vă precizez că, în cazul în care, anumite paragrafe şi idei preluate din alte lucrări nu au fost citate corespunzător (aprox. 8-10 % din întreaga lucrare), faptul nu este unul deliberat, ci se datorează doar neatenţiei în redactarea finală a cărţii şi în ediţia viitoare revizuită, pe care sper să o finalizez după încheierea Olimpiadei, voi face cuvenitele rectificări.”
Isoc spune că „este vorba de plagiate”
Profesorul clujean Dorin Isoc, coordonatorul site-ului plagiate.ro a studiat exemplele expuse în acest material şi a declarat:
„În cazul de faţă:
a) este vorba de plagiate şi este foarte puţin probabil ca întinderea lor să fie numai la exemplificările aduse;
b) este vorba de plagiate realizate prin preluare fără indicarea întinderii şi fără intervenţia, prin critică sau prelucrare, a celui care face preluarea. Scopul este unul singur: inducerea în eroare a cititorului care nu va putea distinge între ce aparţine autorului operei autentice şi ce aparţine celui care face preluarea.
c) în b) se află şi răspunsul particular: plagiatul nu depinde de întindere, ci numai de condiţiile în care este posibilă identificarea autorului adevărat al operei de creaţie. Orice preluare, oricât de redusă, trebuie să cuprindă cel puţin numele autorului adevărat, al operei şi momentului publicării, iar delimitarea prin ghilimele sau prin alte mijloace este obligatorie.”
O a doua opinie provine din mediul universitar ieşean. „Exemplele creditează suspiciunea de plagiat. În sistemul românesc de educaţie, pe fondul conjuncţiei mai multor factori cu impact negativ, plagiatul a căpătat, în unele medii, amploarea unei mode şi caracterul nociv al unei maladii. Dacă se va perpetua, această practică nefastă are potenţialul de a măcina prestigiul şi credibilitatea tuturor tipurilor de instituţii de învăţământ. Universităţile românești, atât cele civile, cât şi cele cu profil militar se confruntă deja cu spectrul plagiatului endemic, întreţinut pe filiere mai mult sau mai puţin oculte, iar acest aspect nu poate decât să plaseze în sfera derizoriului chestiunea valorilor pe care procesul autohton de educaţie le cultivă şi le întreţine”, a menţionat conferenţiar universitar Ioan Milică de la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.
Familia Petrache: inflaţie de Oprea şi plagiate
După retragerea din activitate, fostul rugbyst Alin Petrache (39 de ani) a avut o ascensiune fulgerătoare în spaţiul public. Între 2009 şi 2014 a fost preşedinte al Federaţiei Române de Rugby (cel mai tânăr candidat din istorie pentru această funcţie), deputat PSD (ales în 2012), iar, în 2014, a devenit preşedinte al Comitetului Olimpic Român.
Jurnalistul Cătălin Tolontan a scris că alegerea sa în ultima dintre funcţii a avut loc cu concursul preşedintelui UNPR din acea vreme, Gabriel Oprea, care ar fi încercat să o oblige pe una dintre contracandidate, Elisabeta Lipă, să renunţe la candidatură. „La fel a zbîrcit-o şi actuala conducere a COSR, care face tot dinadinsul să-i asigure poziţie de favorit lui Alin Petrache, spre iritarea celuilalt candidat puternic, Octavian Belu. (…) e limpede că jocurile se fac în favoarea lui Alin Petrache”, mai scria atunci Tolontan.
Preşedintele COR nu a dorit să răspundă la întrebarea dacă încălcarea regulilor academice din lucrările de mai sus afectează principiul fundamental al Olimpismului: „Olimpismul este o filozofie de viaţă, exaltând şi combinând într-un ansamblu echilibrat calităţile corpului, voinţei şi spiritului. Asociind sportul culturii şi educaţiei, Olimpismul caută să creeze un mod de viaţă bazat pe bucuria aflată în efort, pe valoarea educativă a bunului exemplu, reasponsabilităţii sociale şi a respectului faţă de principiile etice fundamentale universale.” (fragment din Charta Olimpica) sau principiul Onoarei din Armata Română. Despre cele două instituţii, Petrache a scris în prefaţa volumului „Sportul şi Armata” că „m-au marcat decisiv şi îmi marchează, în continuare, viaţa şi cariera.”
Gabriel Oprea a fost îndrumătorul lucrării de doctorat a tatălui lui Alin Petrache, Adrian, în care săptămânalul 7EST a detectat recent mai multe indicii de plagiat. Însuşi Oprea a primit recent un asemenea verdict, pentru propria lucrare de doctorat.
În cursul documentării acestui material a fost verificată şi teza de doctorat susţinută în 2004, de Petrache Junior, la Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport. Nu au fost descoperite paragrafe care să nu respecte criteriile academice. Titlul lucrării a fost „Strategii moderne de pregătire pentru rugby-ul de performanţă.” La un an după susţinerea tezei, Alin Petrache a devenit lector la Universitatea Naţională de Apărare.
(Sursa: crji.org)
