Aproape jumătate dintre elevii de gimnaziu înțeleg greu sau deloc un text citit și două treimi dintre elevi au mari deficiențe în ceea ce privește utilizarea corectă a cuvintelor. Concluziile aparțin unui studiu făcut de Asociația Română de Literație pe circa 3.000 de elevi din 6 județe ale Moldovei.
Testare complexă pe bază de chestionar
Testarea a constat în aplicarea unor seturi de chestionare tuturor elevilor dintr-o clasă. Elevii din clasele a V-a și a VI-a au completat chestionare la limba română și la matematică, iar cei din clasele a VII-a și a VIII-a au fost evaluați și la „științe”. „Fiecare chestionar este structurat în două părți: una ce vizează înțelegerea textului iar cea de-a doua este legată de cunoașterea și utilizarea vocabularului „academic”. De asemenea, un alt chestionar aplicat la clasă vizează atitudinea elevilor față de lectură”, a explicat Liliana Romaniuc, președintele Asociației Române de Literație (ARL).
Jumătate dintre copii înțeleg greu sau deloc
Datele provizorii au scos la iveală faptul că, în medie, jumătate dintre elevi au probleme de înțelegere a unui text scris și circa două treimi dintre elevii unei clase utilizează în mod impropriu cuvinte comune. „Proporțiile variază de la o clasă la alta, dar o medie indică faptul că aproape o jumătate dintre elevii de gimnaziu nu înțeleg un text la prima vedere. Ca repartiție pe gen, cercetarea a arătat că băieții sunt cei mai afectați de acest fenomen. În cazul lor, cei mai mulți se află în partea de jos a grilei, cu doar 2-3 excepții în fiecare clasă”, a arătat Romaniuc.
Un copil din 3 nu citește
Datele centralizate până în acest moment de ARL indică faptul că un copil din trei nu citește nici măcar textele impuse de mediul școlar. Așa-numita „lectură academică” predomină în cazul băieților, semn că majoritatea acestora citesc doar ceea ce este necesar pentru a obține rezultate la evaluările școlare. În schimb, la fete se manifestă un oarecare interes și pentru lectura de plăcere. „Elevii care citesc cel mai puțin au terminat clasa a VII-a în această vară. În schimb, interesul pentru lectură reapare în clasa a VIII-a. La acest lucru contribuie presiunea pusă de părinți și de profesori în vederea participării la Evaluarea Națională”, spune Liliana Romaniuc.
Curba lui Gauss, contrazisă
Reprezentarea grafică a probabilității repartizării valorilor în funcție de o medie standard, așa-numita „curbă a lui Gauss” a fost contrazisă de evaluarea făcută la matematică, limba română, și științe. Grila utilizată de ARL a inclus 4 trepte iar distribuția „normală” ar fi concentrat elevilor în zona mediană. Analiza de teren a arătat însă că aceștia sunt concentrați în cele două trepte inferioare ale grilei. „Cele mai slabe rezultate au fost obținute în zona de „vocabular” a testării, iar acest lucru indică faptul că elevii citesc greu și deduc înțelesul termenilor doar din context. La o a doua testare, efectuată după ce profesorii de la clasă au urmat un curs de formare în literacy, s-au constatat modificări ale distribuției elevilor”, explică președintele ARL.
Materiale pentru profesori
Studiul realizat de ARL va duce la realizarea unor materiale informative destinate profesorilor. Aceste materiale vor fi puse la dispoziția școlii, pentru ca profesorii să aibă la dispoziție un instrument care vizează competențele de literacy ale propriilor elevi. „Profesorii își cunosc elevii, dar cunoașterea lor este subiectivă și influențată de ceea ce se întâmplă la clasă. Aceste materiale îi vor ajuta să-și adapteze predarea la elevi, astfel încât să putem vorbi despre predare pentru înțelegere și învățare vizibilă”, a completat Liliana Romaniuc.
