Cătălin Morariu avea 35 de ani în 2010 când a fost surprins, împreună cu prietena sa din Danemarca, de o inundaţie catastrofală în India. În amintirea sa, părinţii au comandat o lucrare comemorativă: în sticlă, un artist a încastrat fire de păr ale alpinistului.
August 2010: sute de oameni au murit în India şi zeci au fost daţi dispăruţi, după o furtună puternică. Un grup de români, alături de o daneză, au fost surprinşi de un torent, pe un munte. Femeia a murit, iar unul dintre români, ieşeanul Cătălin Morariu, a fost dat dispărut. Prietenii săi, pe care i-a cunoscut în timp ce a bătut lumea în lung şi-n lat, au rămas consternaţi de această tragedie.
„Valurile de noroi veneau spre noi cu o viteză uimitoare”
Locul izolat în care au avut loc inundaţiile a făcut ca, mult timp, informaţiile despre incident să fie lapidare sau incomplete. Morariu, prietena sa daneză Henriette Borg şi patru alţi alpinişti români, printre care Cristian Ţecu şi Cătălin Neacşu, se aflau într-o expediţie pe ruta India-Nepal, când au fost surprinşi în apropiere de masivul Himalaya de o furtună. „Erau alunecări de teren, iar stânci şi roci mari se rostogoleau la vale. Era îngrozitor. Valurile de noroi veneau spre noi cu o viteză uimitoare. Totul a durat o oră sau două. După aceasta, am rămas blocaţi pentru cinci zile”, a povestit, ulterior, un turist francez.
Estimările oficiale indică faptul că 255 de oameni şi-au pierdut viaţa, dar, neoficial, cifra urcă la 600.
Imagine apocaliptică surprinsă la puţin timp după ce Cătălin Morariu şi prietena sa, Henriette, au pierit luaţi de ape
Ultima dată, văzut ţinându-se de un copac
„Despre tragedia prin care a trecut grupul lui Cătălin s-au reconstituit momente pe mai multe bloguri ale celor care l-au cunoscut sau au auzit de drama lui. „Trei dintre ei s-au salvat agăţându-se de stânci. L-au văzut pe Cătălin ţinându-se de un copac. Când apa s-a retras, au găsit corpul Henriettei, l-au dus la o mănăstire şi apoi în Danemarca. Pe Cătălin nu l-au găsit”, a scris, pe blogul său, indianul Dilip d’Souza. Aflat în trecere prin zonă, acesta a auzit că poliţia dintr-o localitate din apropiere îngropase un bărbat ale cărui semnalmente corespundeau cu cele ale lui Cătălin şi a spus că a transmis informaţia, printr-un intermediar, familiei sale.
Vârfuri de calibru la activ
„Acum 2 săptămâni am primit telefon de la cineva anunţându-mă că a dispărut Cătălin împreuna cu prietena lui pe o vale din India, fiind prinşi de un torent. Nu îmi venea să cred”, a scris şi Vlad Condratov, coleg cu Morariu la Alpin Club Repedea Iaşi.
Condratov a mai povestit că prietenul său a reuşit în cariera sa de alpinist să urce vârfurile Ishinca (5.550m), Vallunaraju (5.686m) şi Quitaraju (6.040m), toate din Peru. În 2005, acesta mai participase la o expediţie românească din Himalaya şi a reuşit să atingă altitudinea de 7.050m spre vârful Shishapangma, al 14-lea ca înălţime din lume, iar în 2007 a escaladat Aconcagua (6.962m), din Argentina, cel mai înalt munte din ambele Americi. „Fără să fi fost un alpinist profesionist, era înainte de toate un om modest şi jovial, cultivat şi cu foarte mult bun simţ. Totdeauna ne-am înteles bine deşi nu eram prieteni foarte apropiaţi”, a scris Condratov.
Martoră a tragediei: „Trebuie să trăim cu ideea «Ce-ar fi fost dacă…»”
Cele mai veridice detalii despre eveniment au venit, însă, în aceeaşi lună, de la Corina, unul dintre membrii grupului din care făcea parte Cătălin. Femeia a povestit, într-un comentariu de pe un blog, că „A doua zi, am trecut pe poteca pe unde s-au pierdut Cătălin şi Henriette, prioritatea noastră era să-i găsim. După o oră de mers prin noroiul care ne ajungea la genunchi, cu multă frică de norii negri care încă umpleau cerul, am găsit corpul unui băiat din Franţa cu care ne întâlnisem cu o zi înainte. După ce am auzit ţipetele celor din grupul lui ne-am dat seama că sperasem degeaba că prietenii noştri sunt OK. (…) După ce vezi cu ochii tăi ce am văzut şi trăit noi, trebuie să accepţi realitatea, altfel îţi pierzi controlul… Trebuie să trăim cu ideea «Ce-ar fi fost dacă…».” Ea a răspuns unor insinuări legate de faptul că românii ar fi plecat prea devreme din zonă, adresându-se, în special, părinţilor lui Cătălin: „Cuvintele mele nu-i pot ajuta pe cei care şi-au pierdut copiii şi dacă ei cred că suntem de condamnat, le acceptăm criticile. Vrem însă ca ei să ştie că nimic nu a depins de noi, absolut nimic.”
Familia din Iaşi a făcut tot posibilul să afle soarta lui Cătălin. Un văr din Germania a contactat persoane din zona dezastrului, iar Ministerul de Externe român a apelat la căile diplomatice.
Citește și Agrigoroaei a pierdut aproape tot: afaceri, politică, nevastă
În amintirea sa
Pentru a-i păstra memoria, părinţii lui Cătălin au comandat unui artist o lucrare care să amintească de fiul lor. „Flacăra eternă“, lucrare comemorativă, a fost realizată de sculptorul ieşean Ştefan Grigoraş. În sticlă, Ştefan a încastrat fire de păr ale alpinistului.
Apele au şters aproape tot de pe faţa pământului
Dezastru de mari proporţii
Inundaţiile din august 2010 au lovit o mare parte a regiunii Ladakh, aflată la extremitatea nordică a Indiei. 71 de sate şi oraşe au fost afectate, iar bilanţul oficial a arătat că 255 de oameni, printre care şase turişti, au murit.
Totul a pornit de la o furtună care a provocat inundaţii şi alunecări de teren. Numărul mare al victimelor a fost cauzat şi de faptul că evenimentul a avut loc noaptea, ceea ce a surprins pe toată lumea.
