Destrămarea cooperativelor meşteşugăreşti a dus la golirea uneia dintre zonele centrale. Aflate în buricul târgului, Galeriile Comerciale Ştefan cel Mare suferă la capitolul afaceri. Lume puţină trece pe aici. Cu toate acestea, preţul cerut de proprietari pentru vânzarea spaţiilor este foarte mare.
Pe parcursul ultimilor ani, spaţiile de la Galeriile Comerciale Ştefan cel Mare, aşa-zisă zonă „la Cub” şi-au schimbat des proprietarii, multe dintre acestea fiind recompartimentate. Iniţial, miile de metri pătraţi aparţineau Cooperativelor meşteşugăreşti care, după Revoluţie, au înstrăinat imobilele unor societăţi sau persoane fizice. Cu toate acestea, cam până în 2008, cele trei nivele ale Galeriei nu reprezentau o atracţie pentru afacerişti. Însă, semnalul l-a dat Daniel Barabulă, patronul clubului Taverna. Nevoit să părăsească spaţiul Consiliului Judeţean de pe Vasile Alecsandri, patronul de bar şi-a mutat afacerea în cunoscutele galerii. Alte cluburi au apărut, apoi, ca ciupercile: La Bază, Gate, Underground sau Curtea Berarilor.
Biblioteca, mană cerească pentru patru proprietari
La ultimul nivel al Galeriilor, urcând pe spirală, se află sediul Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachi”. Amplasamentul nu este unul tocmai fericit pentru o asemenea instituţie, dar, în lipsă de soluţii, conducerea bibliotecii este, într-un fel, mulţumită. Cărţile au fost mutate aici în perioada în care fostul sediu al instituţiei, Palatul Culturii, se afla în renovare. Directorul Dan Doboş susţine că biblioteca ocupă 2.600 de metri pătraţi, închiriaţi de la BCR Imobiliare, Omniasig, Cooperativa Igiena şi de la patronul complexului Siraj, sirianul Ahmad Al Deiri. Pentru toată suprafaţa, biblioteca plăteşte anual 535.000 de lei, adică 205 lei pe metru pătrat. Lunar, chiria pe metru pătrat ajunge la 17 lei, aproape 4 euro. „Este greu aici, pentru că respectivele contracte se semnează doar pe un an. Am un depozit mai mic la bibliotecă şi, după expirarea contractului, au fost de acord să prelungim doar dacă triplăm suma. Acum este mult mai curat, asigurăm şi paza”, a spus Doboş.
Puţină lume trece pragul Galeriilor
Casa Teo n-a putut vinde
Printre proprietarii spaţiilor din Galerii se numără şi Gabriela Pâslariu, deţinătoarea brandului Casa Teo. Anul trecut, ea a scos la vânzare spaţiul de 1.000 de metri pătraţi cu 820.000 mii de euro. Nu fost însă nimeni dispus să ofere această sumă, ofertele înaintate fiind la jumătate.
La parterul complexului, din spaţiul deţinut a dezvoltat o afacere profitabilă Esmeralda Diaconu. Aici funcţionează, de ani buni, şi clubul Underground. În weekend-uri, zona clubului este plină de tineri dornici de distracţie. La câţiva metri funcţionează alt club, La Bază, extins în mai multe etape. Spaţiul este închiriat de la medicul ginecolog Elena Stratan care deţine şi alt imobil în zonă, cabinetul medical Avicena.
Citește și Clanul pensionarilor care taie și spânzură la Servicii Publice Iași
Să vină afaceristul providenţial
Galeriile comerciale însumează o suprafaţă de aproape 10.000 metri pătraţi. Un investitor serios, care ar vrea să schimbe aspectul zonei, ar trebui să investească câteva milioane de euro, asta însemnând doar achiziţionarea spaţiilor. Însă, nimeni nu se înghesuie să închirieze, dar să şi cumpere.
Reprezentanţii Uniunii Judeţene a Cooperativelor Meşteşugăreşti (UJCM) susţin că nu mai au niciun un control în zonă. „Domnule, eu nu mai ştiu ce cooperative mai au acolo spaţii. Ştiu sigur că cei de la Igiena mai au. Au închiriat, au vândut, cine mai ştie. Acum, ei nu mai sunt obligaţi să ne mai facă raportări cu situaţia spaţiilor”, a spus un reprezentant UJCM. Conform datelor financiare, în 2015, Cooperativa Igiena a încasat din închirierea spaţiilor pe care le are prin oraş peste 3,7 milioane lei.
Cluburile, una dintre puţinele afaceri de succes de la Cub
Bălănescu: „Este o zonă moartă”
Proprietari de spaţii comerciale din zona bulevardului Ştefan cel Mare spun că în Galerii este greu să dezvolţi o afacere, din cauza amplasamentului. Cele mai căutate spaţii nu depăşesc 100 de metri pătraţi, care, în 1995, când cooperativele au scos totul la vânzare, puteau fi achiziţionate şi cu 10.000 de euro. „Eu am avut un spaţiu acolo şi mă bucur că am scăpat de el. Părerea mea este că acolo poţi să faci ceva, dar trebuie să fii foarte profesionist. Ar merge o brutărie mare, dar desfacerea să o faci în altă parte. Altceva, nu merge. Zona e moartă chiar dacă un metru pătrat se vinde între 500 şi 800 de euro. Puţină lume ştie de această zonă, nu este vad, nu se vede din stradă”, explică Sorin Bălănescu, proprietar al mai multor spaţii comerciale centrale.
