Sesiunea de toamnă a Examenului Național de Bacalaureat 2016 a debutat astăzi cu proba scrisă la disciplina Limba şi literatura română. Candidații au avut de rezolvat subiecte diferite în funcție de filieră, dar cu aceeași structură și cu punctaj similar, în conformitate cu programa de examen în vigoare și cu modelele postate de Centrul Național de Evaluare și Examinare pe site-ul oficial al ministerului.
Din cei 704 absolvenți înscriși la Iași, doar 572 au fost prezenți la proba scrisă de astăzi. Niciun candidat nu a fost eliminat din examen.
Subiectul I (30 de puncte), include fragmente de text aparținând genului epic – „Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, pentru filiera teoretică-profil real, filieră tehnologică, filieră vocațională-toate profilurile, cu excepția profilului pedagogic, respectiv „Bordeiul din rezervă” de Gib. I. Mihăescu, pentru filiera teoretică-profil umanist și filiera vocațională-profil pedagogic. Cerințele formulate vizează înțelegerea, explorarea și valorizarea textului narativ, cu referire la componentele structurale și valențele expresive ale acestuia, precum și la nivelul lexical și semantic al limbii.
Textul de tip argumentativ de la subiectul al II-lea (30 de puncte) le oferă candidaților posibilitatea de a-și demonstra nu numai competențele specifice redactării unei astfel de compuneri, cât și cultura generală, propriile pasiuni sau experiențele de lectură referitoare la rolul comunicării în relațiile de prietenie, respectiv la importanța emisiunilor culturale în societatea actuală. Considerăm că tematicile sugerate sunt generoase, compatibile cu orizontul de așteptare al unui tânăr absolvent de profil real, în timp ce corelația actului de cultură cu media poate reprezenta, pentru umaniști, un pretext de a reflecta asupra impactului culturii în raport cu generația tânără, prin canale și strategii de comunicare moderne.
La subiectul al III-lea (30 de puncte), eseul de 600-900 de cuvinte solicită prezentarea temei și a viziunii despre lume și viață într-un text poetic aparținând lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga sau Nichita Stănescu, respectiv Tudor Arghezi sau Ion Barbu. Deși opera lirică presupune anumite dificultăți, interpretarea acesteia necesitând lecturi solide, deschideri culturale, intuiție critică, faptul că elevii au avut posibilitatea de a opta pentru un anumit scriitor dintre cei studiați oferă oportunitatea de a demonstra, pornind de la un text poetic preferat, competențe de comprehensiune și de interpretare tipologică, tematică, structurală și stilistică în scrierea despre textul poetic.
În ansamblu, variantele extrase au fost echilibrate, cu abordarea unor aspecte fundamentale referitoare la cele două genuri literare (liric și epic) studiate în anii de liceu. Considerăm că elevii de nivel mediu pot obține note de 6-7, iar absolvenții bine antrenați au șansa de a obține note care să reflecte o pregătire constantă pe parcursul școlarizării, cu deschideri culturale și estetice bine conturate.
