România a anchilozat stând pe scaun. Ungurii se bat pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2024, în timp ce românii speră să mai aibă la acea dată măcar un sportiv calificat. Sportul a dispărut ca disciplină la nivel de liceu, mai figurând câte o oră pe săptămână, în care mai mult se fumează la colțul școlii. La Iași nu există niciun bazin de 25 m, iar antrenorii de la diverse discipline sunt plătiți cu 250 de euro/lună. „Mai avem 36 de antrenori de gimnastică în toată România, dar numai în Danemarca sunt plecați vreo 30”, spune Adrian Poeană, președintele Federației Române de Canotaj.
La Jocurile Olimpice de la Rio, România a cucerit cinci medalii, una de aur la scrimă, una de argint la tenis şi trei de bronz, la lupte, canotaj şi haltere.
Cea mai slabă clasare
Cu acest rezultat, România a ocupat locul 47, cel mai slab din toată istoria participărilor la JO.
Peste ţara noastră s-au clasat ţări ca Uzbekistan – 21, Iran – 25, sau Coreea de Nord – 33.
Dintre vecinii României, cel mai bine s-a clasat Ungaria, care a fost pe 12, cu 15 medalii, dintre care opt de aur. Ucraina a fost pe 31, cu 11 medalii, dintre care două de aur. Serbia s-a situat pe locul 32, cu opt medalii, având tot două de aur, Polonia pe 33, cu 11 medalii, dintre care două de aur. Doar Bulgaria s-a situat sub România, pe 65, cu trei medalii, dar niciuna de aur şi Republica Moldova pe 78, cu o medalie de bronz.
Szeget, în Ungaria, are 20 de bazine olimpice. Aceasta e baza olimpică de canotaj
Trei ieşence medaliate
La Olimpiada de la Rio, barca de 8+1 a obţinut medalia de bronz. Trei dintre componentele acestei bărci sunt originare din judeţul Iaşi, dar niciuna nu mai reprezintă Iaşul. Mihaela Petrilă (25 de ani) este născută la Paşcani, Roxana Cogianu (30 de ani) este din Iaşi, iar Mădălina Bereş (23 de ani) e din Mogoşeşti.
Un alt ieşean, Tiberiu Dolniceanu, a fost eliminat în sferturile de finală la sabie.
Medaliat cu aur la ediţia anterioară a Jocurilor Olimpice, singurul sportive care a reprezentat Iaşul, Alin Moldoveanu, s-a clasat la Rio pe locul 19 la proba puşcă cu aer comprimat 10m.
Cum arată unul din bazinele olimpice din Split, oraș cu un număr mai mic de locuitori decât Iașul
Surclasaţi de Ungaria
Ungaria, o ţară de 2,5 ori mai mică decât România, a obţinut la această olimpiadă 15 medalii, dintre care 8 de aur.
Cele mai multe medalii au fost obţinute la nataţie: 3 de aur, 2 de argint şi 2 de bronz.
E dificil să te baţi de la egal la egal cu alţi sportivi, atâta timp cât atleţii noştri olimpici se antrenează prin parcuri, iar în România nu există suficiente săli de sport şi bazine olimpice.
„În Ungaria sportul este prioritate naţională. Astfel, în ultimii cinci ani, au fost create tot felul de programe pentru revitalizarea şi modernizarea sportului, inclusiv scutirea de taxe pentru cei care construiesc clădiri şi terenuri unde se face sport. În Budapesta sunt aproximativ 300 de bazine olimpice, în timp ce în România sunt maximum cinci. Mai mult, anul viitor, Budapesta va găzdui mondialele de înot, şi candidează pentru obţinerea organizării Jocurilor Olimpice de vară, din anul 2024“, susţine jurnalistul Cătălin Tolontan.
Ora de sport, ținută în săli minuscule, aproape a dispărut din programa școlară de liceu
Bazin Olimpic la Iaşi – un vis de 25 de ani
Imediat după Revoluţie, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ a reuşit să obţină o autorizaţie de construire a Bazinului Olimpic de înot. Universitatea a primit în administrare un teren şi până în 2009, s-au efectuat lucrări de 5,3 milioane de lei, adică aproximativ 40% din lucrare.
Anul trecut, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” a demarat procesul de transfer al acestuia către Primăria Iaşi.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga, realizarea Bazinului Olimpic necesită aproximativ 20 de milioane de lei.
„Bazinul Olimpic este inclus în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană cu suma de de 19,6 milioane de lei. Urmează să identificăm sursele de finanţare pentru finalizarea investiţiei“, a spus Buraga.
Decanul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport. Marin Chirazi, consideră că nu se poate face performanţă fără un bazin unde să se pregătescă sportivii: „Nu e normal să nu ai un bazin olimpic, fie el şi privat. Studenţii noştri fac cursuri de înot la piscinele din oraş sau la ştrand, vara, totul contracost. Sportivii ieşeni, de la cluburile private, sunt nevoiţi să meargă până la Roman pentru a se antrena“, a precizat Marin Chirazi.
Szeged, cu mult peste Iaşi
Oraşul maghiar Szeged, ce are o populaţie de peste două ori mai mică decât Iaşul este cu mult mai dezvoltat din punct de vedere sportiv decât Iaşul.
Dacă oraşul nostru are Baza Nautică Dorobanţi, cu o suprafaţă de 16.269 metri pătraţi, la Szeged, Centrul Olimpic Maty se întinde pe 76 de hectare, din care suprafaţa apei constituie 40 de hectare, aici având loc mai multe competiţii importante din canotajul european.
În plus, în oraşul Szeged sunt nu mai puţin de 20 de bazine pentru înot. Cel mai mare este Centrul „Császár-Komjádi“, care deţine cinci bazine de înot, dintre care două în interior. De asemenea, la Sala Sporturilor din Szeged este un mare bazin, de dimensiuni olimpice, pentru antrenament. Alte bazine mari sunt la Complexele Sportive „Csongrad“ şi „Uszoda“.
Marin Chirazi, decanul Facultății de Sport din Iași: „La marginea oricărui orășel trebuie amenajată o bază sportivă. Fără sport de masă, n-ai din ce să faci selecția”
Baze sportive ultramoderne în Split
Split este un alt oraş care, deşi are aproape jumătate din populaţia Iaşului, are multe baze sportive ultramoderne.
Oraşul croat se mândreşte cu Centrul Sportiv „Poljud“, situat în partea de nord-vest a oraşului, aproape de stadionul echipei Hajduk Split. Bazinele de înot de la „Poljud“ au o suprafaţă totală de aproximativ 32.254 mp.
Pe malul Mării Adriatice, oraşul Split are un alt complex sportiv ultramodern, „Zvoncac“, cu un bazin de înot de 50 de metri, cu opt piste, iar spectatorii din tribune pot vedea marea.
Pe lângă cele două centre sportive, în Split mai sunt încă cinci bazine mari de înot, pentru antrenamente.
Pentru sporturile de sală, în Split sunt alte patru mari centre sportive: „Sports Centre Gripe“, „Sports Centre Stobreč“, „Sports Centre Park Mladeži“ şi „Sport Centre Mertojak“.
„Semănăm ce am cules!“
Preşedintele Federaţiei Române de Canotaj şi şeful Clubului Sportiv Municipal Iaşi, Adrian Poeană, consideră că rezultatele de la Olimpiadă reflectă ceea ce se întâmplă în sportul românesc în prezent.
„Am ajuns în situaţia să semănăm ce am cules! Eu, la fel ca şi alţi oameni de sport, am tras de mai mult timp semnale de alarmă, dar nimeni nu ne-a băgat în seamă. De când a intrat politicul în sport, în 2009, totul e doar o luptă pe posturi. S-a văzut clar că nu mai avem tineri sportivi de valoare. Noi am avut anul acesta mulţi sportive medaliaţi, precum Ponor, Drăgulescu, Oprea sau Moldoveanu. Şi niciunul nu a mai luat medalie. Şi viitorul va fi şi mai sumbru pentru că din spate nu vine nimic. Cum să ai sportivi când nu prea mai avem antrenori. Ştiţi cât are Sireţeanu la Iaşi? 1.300 de lei! Dacă nu ar avea renta viageră credeţi că ar mai sta la Iaşi?! În Germania salariul minim e 1.800 der euro, iar în Franţa e 1.100 de euro. La gimnastică, unde am performat atâţia ani, mai avem 36 de antrenori, iar în Danemarca sunt numai antrenori români vreo 30. Şi atunci noi mai putem vorbi de performanţă?! Ce performanţă să faci în săli de sport îmbătrânite şi lipsite de ultimele dotări?!“, precizează Poeană.
Adrian Poeană: „De când a intrat politicul în sport, totul e numai bătaie pe posturi. S-a terminat cu performanța!”
Nu se face sport de plăcere
Decanul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport crede că pentru a se face din nou sport de performanţă în România, ar trebui ca lumea să facă întâi sport de plăcere.
„Rezultatele de la Olimpiadă nu miră pe nimeni din lumea sportului. Am ajuns aici deoarece baza de selecţie este din ce în ce mai mică. Pentru a putea avea nişte valori, sportul trebuie practicat în masă. Vă dau exemplul Elveţiei, care a luat doar şapte medalii anul acesta. În Elveţia, în orice orăşel, oricât de mic, există o sală de sport, dotată la cel mai înalt nivel. Şi lumea face sport. Orice oraş aflat în apropierea unei ape are bază de nataţie. Să ştiţi că rezultatele nu sunt întâmplătoare. O să vedeţi peste patru sau opt ani câţi sportive vor lua medalii pentru Elveţia. Asta pentru că acolo se pune accentul pe sportul de masă. La noi, duceţi-vă la orice sport, o să vedeţi că nu sunt mai mult de 10-15 copii, mulţi dintre ei obligaţi de părinţi. De unde să aleagă antrenorul o adevărată valoare?“, consideră Chirazi.
Pariu pe ciclism
Un sport care a prins foarte la români în ultima perioadă este ciclismul, în opinia lui Chirazi: „Trebuie să regândim organizarea sportului în România dacă vrem performanţe. Uitaţi-vă cât de mult s-a dezvoltat ciclismul în ultimul timp la noi. În urmă cu câţiva ani, la Iaşi, era un singur magazin moto-velo. Acum sunt vreo şase mari. Lumea a început să practice acest sport în masă. Nu m-ar mira ca peste patru sau opt ani România să aibă un medaliat la acest sport. La fel trebuie să se întâmple şi cu celelate sporturi.“
