Arhanghelii sunt reprezentări mitice aparţinând calendarului popular dar care au ca echivalenţi pe Arhanghelii Mihail şi Gavriil din calendarul ortodox, celebraţi pe 8 noiembrie. Supertiţiile din popor spun că în această zi este bine să aprinzi o lumânare şi pentru sinucigaşi sau osândiţi. Tot în această zi, se spune că nu e bine să lucrezi. Cei ce o vor face se vor chinui mult înainte de moarte, scrie superstitii.ro.
Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai, scrie crestinortodox.ro.
Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului. În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.
De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindină, cu tunul. El ţine şi ciumă în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.
În trecut, în societatea tradiţională bucovineana, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. Arhanghelii, în viziunea populară, asista şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifica, prin post, conştiinţele.
În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi că patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din faină de porumb, numită „turtă arietilor” (arietii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate.
Aceasta turtă se aruncă în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în tarla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turtă cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvara toate oile vor avea miei, iar dacă turtă cădea cu faţa în jos era mare supărare în satele şi târgurile bucovinene se făceau şi se fac şi astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri şi praznice pentru cei morţi iar, în biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.
(Sursa: realitatea.net)
