Bilanţul unuia dintre cele mai violente taifunuri care a afectat uscatul s-a agravat brusc, duminică, autorităţile filipineze evocând de acum peste 10.000 de morţi şi 2.000 de dispăruţi, ceea ce face din Haiyan catastrofa naturală cu cele mai multe victime din istoria recentă a ţării, relatează AFP.
Două insule din centrul arhipelagului, care s-au aflat pe traiectoria taifunului Haiyan în momentul în care acesta a ajuns pe uscat, vineri dimineaţa, sunt deosebit de afectate: autorităţile se tem de 10.000 de morţi în Leyte şi au confirmat 300 de decese în Samar, un bilanţ care ar putea creşte deoarece 2.000 de locuitori sunt daţi dispăruţi.
După ce a semănat dezolare în Filipine, Haiyan se îndreaptă spre Vietnam, unde urmează să ajungă luni dimineaţă. Taifunul a scăzut însă în intensitate deasupra Mării Chinei de Sud şi ar putea retrograda la nivelul 1 înainte de a atinge coasta de nord a ţării.
Hanoi a desfăşurat însă una dintre cele mai importante operaţiuni de evacuare din istorie, potrivit presei oficiale.
Circa 600.000 de locuitori din zonele cele mai vulnerabile au fost mutaţi în adăposturi situate în zonele înalte. Dintre aceştia, 200.000 au primit permisiunea de a se întoarce acasă din cauza schimbării traiectoriei taifunului.
În Filipine, un oficial de rang înalt din cadrul poliţiei din Tacloban, unul dintre oraşele cele mai afectat, a evocat un bilanţ de 10.000 de morţi în Leyte. „Am avut o reuniune cu guvernatorul noaptea trecută, şi bazându-ne pe estimările Guvernului, sunt 10.000 de victime”, a declarat Elmer Soria.
În Samar, 300 de persoane au fost confirmate decedate în orăşelul Basey, iar 2.000 sunt date dispărute în toată insula, a declarat Leo Dacaynos, membru al consiliului de gestionare a catastrofelor, pentru postul de radio DZBB.
Case rase din temelii, stâlpi de electricitate smulşi, maşini răsturnate şi supravieţuitori înspăimântaţi pe străzi: după trecerea taifunului Haiyan, însoţit de valuri de mai mulţi metri înălţime şi rafale de vânt cu intensificări de până a 315 kilometri pe oră, peisajul evocă pentru unii distrugeri similare cu cele provocate de tsunami din Asia din decembrie 2004.
„Sunt distrugeri masive (…) Ultima dată când am văzut ceva de o asemenea amploare a fost după tsunami din Oceanul Indian”, care s-a soldat cu 220.000 de morţi, a declarat la Tacloban Sebastian Rhodes Stampa, şeful echipei ONU care se ocupă de gestionarea dezastrelor.
Mai multe provincii au fost traversate de furtună pe un front de 600 de kilometri şi numeroase localităţi erau rupte de lume duminică.
Îngrijorarea era vizibilă în special în ceea ce priveşte soarta a 40.000 de locuitori din Guiuan, în Samar, punctul de intrare al taifunului în această ţară, vineri. Pentru moment nu s-a putut stabili niciun contact.
În faţa amplorii catastrofei, mai multe ţări şi-au oferit ajutorul.
Statele Unite vor furniza elicoptere, avioane, nave şi echipamente destinate căutării şi salvării, după o cerere din partea Filipinelor, a anunţat secretarul Apărării, Chuck Hagels.
Australia şi Noua Zeelandă au acordat, duminică, un ajutor de aproape jumătate de milion de dolari americani (370.000 de euro), alocaţi Crucii Roşii din arhipelag.
La rândul său, PAM (Programul Alimentar Mondial), o agenţie a ONU, este pe cale să organizeze transferul a 40 de tone de ajutor alimentar. UNICEF, agenţia ONU pentru copii, a pregătit deja 60 de tone de materiale pentru sănătate şi supravieţuire care vor pleca de la unul dintre centrele sale logistice din Copenhaga şi ar urma să ajungă în Filipine marţi.
Comisia Europeană „a trimis deja o echipă pentru a asista autorităţile”, a anunţat preşedintele său, Jose Manuel Barroso. Duminică, CE a anunţat deblocarea a trei milioane de euro pentru a ajuta filipinezii să facă faţă ravagiilor cauzate de taifun.
Aceste fonduri „vor acoperi nevoile cele mai urgente din zonele cele mai afectate” de taifun, din centrul arhipelagului, a precizat Comisia într-un comunicat.
Papa Francisc le-a cerut catolicilor să se roage pentru victime, într-un mesaj publicat pe Twitter, iar secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, s-a declarat „profund întristat de amploarea pierderilor umane”.
În fiecare an, arhipelagul filipinez este traversat de aproximativ 20 de furtuni puternice sau taifunuri, în perioada iunie-octombrie. Arhipelagul este prima zonă de uscat pe care o întâlnesc furtunile ce se formează în Pacific.
Dacă bilanţul de 10.000 de morţi se verifică, Haiyan va fi catastrofa naturală cea mai gravă din istoria recentă a Filipinelor. Precedenta catastrofă datează din 1976, când un seism şi un tsunami au provocat moartea a 5.000-8.000 de persoane în Mindanao, o insulă din sudul ţării.
(Sursa: realitatea.net)
