Emil Racoviță este sărbătorit azi de GOOGLE, la 145 de ani de la naştere. Unul dintre cei mai mari savanţi români, Emil Racoviță este cunoscut şi pentru participarea sa la expediţia antarctică efectuată la bordul navei Belgica.
La vârsta de numai 25 de ani, Emil Racoviță este ales membru al Societății zoologice din Franța, potrivit Wikipedia. Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediției antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache.
Această expediție, care pornește din Anvers la 10 august 1897, avea un caracter internațional, pe lângă belgieni, la ea participând și norvegianul Roald Amundsen ca ofițer secund, medicul american Frederick Cook, meterologul polonez Antoine Dobrowolski și geologul Henryk Arctowski.
Emil Racoviță s-a născut în urmă cu 145 de ani şi a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi savanţi români, primul român care a ajuns în Antaractica. În 1899 Emil Racoviță participă la expediţia întreprinsă de vasul „Belgica” în Antarctica. În 1920, la Universitatea din Cluj, organizează primul Institut de Speologie din lume. Emil Racoviţă este omagiat de Google cu un doodle tematic.
Emil Racoviţă a devenit el naturalistul expediţiei antarctice belgiene, organizate şi conduse de locotenentul de marină Adrien de Gerlache de Gomery şi desfăşurate la bordul vasului „Belgica” între 1897 şi 1899 .
Ea a fost cea dintâi care a avut ca obiectiv nu descoperirea de pământuri încă necunoscute, ci efectuarea unor cercetări şi observaţii ştiinţifice complexe, şi tot cea dintâi care a petrecut o întreagă iarnă polară în mijlocul banchizei australe. Pentru a înfăptui acest program, 19 oameni, printre care şi Emil Racoviţă, s-au urcat pe o corabie care, măsurând doar 32 m în lungime şi 6,5 m în lăţime, era cu adevărat o simplă „coajă de nucă”, în trăinicia căreia ei trebuiau să se încreadă. Iar riscurile s-au dovedit a fi atât de mari, încât doi dintre ei au plătit cu propria lor viaţă îndrăzneala de a le fi înfruntat.
Dar ceea ce a primat a fost faptul că expediţia s-a încheiat cu un răsunător succes, în dobândirea căruia naturalistul roman Emil Racoviţa a contribuit din plin. Norvegianul Roald Amundsen, viitorul cuceritor al Polului Sud şi participant la expediţia belgiană în calitate de prim-ofiter, avea să afirme mai târziu ca Emil Racoviţă a fost pentru toţi „un tovarăş nepreţuit de plăcut şi un explorator plin de îndemnuri”. În plus, lui Emil Racoviţa i se datorează şi neobişnuit de bogatul material ştiinţific colectat de-a lungul întregului periplu, căci s-a întors în Europa cu 1200 de piese zoologice şi 400 de piese botanice, la care se adauga observaţiile extrem de amănunţite pe care le-a făcut cu precădere asupra balenelor, focilor şi păsărilor antarctice.
Pentru studiul aprofundat al acestui material au fost solicitaţi nu mai puţin de 74 de specialişti, Emil Racoviţă rezervând pentru sine elaborarea a patru lucrări. Dar, din păcate, nenumăratele îndatoriri cărora vă trebui să le facă faţă în anii următori nu i-au îngăduit să finalizeze decât una singură, cea consacrata balenelor. Astăzi se mai ştie că în arhiva Muzeului de Istorie naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti există un manuscris de 513 pagini, redactat doar parţial în formă definitivă şi care ar fi trebuit să constituie o a doua lucrare, având ca subiect focile. Iar faptul că ea nu a văzut lumina tiparului este cu atât mai regretabil, cu cât cea dintâi a servit multă vreme ca punct de referinţă în literatura de profil.
Cu prilejul escalelor făcute în Chile și pe țărmurile strâmtorii Magellan, Emil Racoviţă efectuează cercetări complexe asupra florei și faunei. În apropierea Țării Palmer din Antarctica, expediționarii descoperă o strâmtoare care a primit numele navei „Belgica” și câteva insule (una numită de Emil Racoviţă insula Cobălcescu). Expediția mai înscrie pe harta încă incompletă a Antarcticii și insula Wiencke și Țara lui Danco, după numele celor doi membrii ai expediției care au pierit în această călătorie.
În perioada când „Belgica” a fost prizoniera ghețurilor (martie 1898 – februarie 1899) Emil Racoviţă, împreună cu ceilalți oameni de știință, au înteprins numeroase observații și cercetări științifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuție științifică mai mare decât a tuturor expedițiilor antarctice anterioare luate la un loc. Emil Racoviţă a înteprins un studiu aprofundat asupra vieții balenelor, pinguinilor și altor păsări antarctice, care i-a adus o reputație bine meritată.
Cine a fost EMIL RACOVIŢĂ?
Emil Racoviţă şi-a petrecut copilăria la Sorăneşti, în judeţul Vaslui, unde a primit o educaţie aleasă, chiar de la scriitorul Ion Creangă. Pasiunea sa pentru ştiinţele naturale a fost stârnită de profesorul Grigore Cobălcescu, în timpul cât a studiat la liceul “Institutele Unite”. Îndeplinind iniţial dorinţa tatălui său, Emil Racoviţă a urmat Facultatea de Drept din Paris, ca apoi să renunţe în favoarea vocaţiei ce îi era destinată. Astfel, tânărul Racoviţă absolvă Facultatea de Ştiinţe din Sorbona, avându-l ca profesor de zoologie pe renumitul om de ştiinţă Henri de Lacaze-Duthiers. În 1896, Emil Racoviţă devine cunoscut printre oamenii de ştiinţă europeni, obţinând titlul de doctor cu o remarcabilă lucrare.
În perioada 1897-1899, pe care şi-o petrece la bordul navei „Belgica”, în cadrul Expediţiei Antarctice Belgiene, Emil Racoviţă strânge 1.600 de specimene zoologice şi botanice. Această colecţie îi permite, la întoarcere, să publice o importantă lucrare despre cetacee.
Pe 1 noiembrie 1900 Emil Racoviţă devine director-adjunct al Laboratorului Oceanologic „Arago” din Banyuls-sur-Mer, Franţa, înfiinţat cu 20 de ani în urmă de eruditul său profesor, Lacaze-Duthiers.
În 1904 Emil Racoviţă face o descoperire crucială, ce îi va influenţa restul vieţii. Noile specii de crustacei, găsite în peştera Cueva del Drach din Mallorca, îl vor pasiona în asemenea măsură încât va renunţa la cercetarea oceanologică pentru a se dedica ecosistemelor subterane.
Publicarea lucrării sale, „Eseu asupra problemelor biospeologice”, în 1907 marchează naşterea biospeologiei, definită de acesta ca fiind ştiinţa formelor de viaţă din mediul subteran (peşteri şi pânze freatice de apă). În 1920 Emil Racoviţă se întoarce în România, pentru a înfiinţa la Cluj primul Institut Speologic din lume, unde a rămas director până în 1947.
Emil Racoviţă a ocupat şi funcţia de Preşedinte al Academiei Române (1926-1929), ca apoi, între anii 1929-1930, să fie numit rectorul Universităţii din Cluj, unde a predat primul curs de biologie generală din România. Lucrarea „Evoluţia şi problemele ei”, aparută în 1929, abordează în mod foarte original teoria evoluţionistă, dezvoltând o perspectivă filogenetică şi sistematică asupra evoluţiei animalelor subterane.
Urmărind îndeaproape ţelul său, de a înţelege istoria naturală a domeniului subteran, a obţinut rezultate remarcabile prin programul său biospeologic: EMIL RACOVIŢĂ a explorat 1.200 de peşteri în Europa şi Africa, a strâns o colecţie de 5.000 de animale subterane şi a publicat peste 66 de luc
rări despre fauna subterană, însumând aproape 6.000 de pagini.
Omul de ştiinţă Emil Racoviţă moare în 1947, la 79 de ani, înainte să reuşească să reorganizeze Institutul de Speologie, aşa cum îşi dorea.
Google şi-a modificat, vineri, logoul pentru a-l sărbători pe Emil Racoviţă, la împlinirea a 145 de ani de la naşterea savantului român, fondator al biospeologiei, biolog şi speolog, explorator şi academician, potrivit Mediafax.
Noul logo este conceput sub forma unui desen, în care imaginea lui EMIL RACOVIŢĂ apare postată în interiorul primei litere „O” din cuvântul Google.
Totodată, logoul Google face referire la expediţia lui Emil Racoviţă în Antarctica, în urma căreia savantul român a realizat un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor şi a pinguinilor.
Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.
Motorul de căutare Google alege rar să omagieze o personalitate din România, modificându-şi logoul în acest sens. În galeria logourilor dedicate României în ultimii ani s-au numărat, în afară de Emil Racoviţă, Constantin Brâncuşi, George Enescu, I.L. Caragiale, Sergiu Celibidache, Mărţisorul şi Ziua Naţională a României.
În acest an, Google a sărbătorit-o şi pe Maria Tănase, la 100 de ani de la naşterea cântăreţei.
(Sursa: realitatea.net)
