Ziua de 27 decembrie a fiecărui an prilejuieşte sărbătorirea a peste 420.000 de români deoarece, în această zi, Biserica ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Apostol Întâiul Mucenic şi Arhimandrit Ştefan. Potrivit bazelor de date ale Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea celor din ţara noastră care poartă numele acestui sfânt, sunt bărbaţi.
Sfântul Ştefan, serbat pe 27 decembrie, adică în a treia zi după Naşterea lui Iisus Hristos, avea harul divin al minunilor, de aceea este bine ca, de ziua lui, oamenii să aducă în casă icoana care-l înfăţişează şi despre care se spune că-i ajută pe cei cu probleme de sănătate.
Potrivit Mediafax, numele Sfântului Ştefan este purtat de 422.664 de români, dintre care 305.449 sunt bărbaţi şi 117.215 sunt femei, relevă statisticile Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne.
Dintre bărbaţii sărbătoriţi vineri, 273.159 poartă numele „Ştefan”, 18.656 se numesc “Istvan” şi 8.727 au fost botezaţi “Fănel”. De asemenea, tot vineri îşi vor serba onomastica 3.306 bărbaţi care se numesc “Ştefănel”, 1.031 care au numele “Ştefănuţ” şi 581 al căror nume este “Fane”.
Cele mai multe femei sărbătorite pe 27 decembrie poartă numele „Ştefania”, respectiv 84.399, alte 22.327 se numesc „Ştefana”, 9.114 au fost botezate “Fănica”, 1.036 – “Fănuţa” şi 339 – “Fana”.
Sfântul Ştefan era de neam ales şi provenea din seminţia lui Avraam. În limbă greaca, Ştefan înseamnă „coroană” şi se referă atât la râvna de care acesta a dat dovadă în a face cunoscută lucrarea lui Iisus Christos, cât şi la faptul că el este primul dintr-un nesfârşit şir de martiri din lumea creştină.
Misiunea Sfântului Ştefan era aceea de a demonstra că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de prooroci în “Vechiul Testament”. Datorită râvnei şi credinţei sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a săvârşi minuni şi de a arată semne mari în popor. Având harul divin al minunilor care-i însoţeau adesea propovăduirile, Sfântul Ştefan a stârnit mânia autorităţilor iudaice, care l-au chemat la judecată în faţă Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzându-l de blasfemie, care, la acea vreme, se pedepsea cu moartea, dar şi de faptul că strica „Legea lui Moise”.
(Sursa: adevarul.ro)
